Citate de Hermann Hesse

Un om înțelept își hrănește sufletul. (Proverb egiptean din Învățăturile lui Ptahhotep, marele vizir din perioada Dinastiei a V-a, după copie manuscrisă – Prisse Papyrus / Papirusul Prisse (Luvru))

Cel ce pare înțelept printre nebuni pare nebun printre înțelepți. © CCC

Nici un om intelept nu a dorit vreodata sa fie mai tanar.

Fiecare om are sufletul sau pe care nu-l poate amesteca cu altul... Doi oameni pot sa fie atrasi unul de celalalt, pot sa vorbeasca impreuna si sa se simta mai apropiati, sufletele lor sunt insa asemenea unei flori, fiecare floare avandu-si radacina intr-un loc anumit, neputandu-se sa se duca la alta floare, caci lucrul acesta ar insemna sa-si paraseasca radacina ei, ceea ce nu e cu putinta.

Nu atinge flautul atunci când tobele sună în jur; când nebunii au cuvântul, înțeleptul va tăcea. © CCC

Înțelepciunea înseamnă să distingi miraculosul de banal...

Toata existenta parea sa se intemeieze pe dualitate, pe contrarii; erai femeie sau barbat, vagabond sau burghez, rational sau simtitor - nicaieri nu puteai trai concomitent inspiratia si expiratia, barbatia si feminitatea, libertatea si ordinea, instinctul si spiritul, intotdeauna unul trebuia platit cu pierderea celuilalt, si intotdeauna si unul, si celalalt erau la fel de importante si demne de a fi dorite!

Drumul spre "intelepciune" sau spre "libertate" este un drum spre centrul fiintei tale. Aceasta este cea mai simpla definitie care se poate da metafizicii in genere.

E o mare nenorocire de a nu avea destul spirit pentru a vorbi ce trebuie si nici destula minte pentru a tacea. Iata principiul impertinentei.

Urăsc înțelepții pentru că sunt comozi, fricoși și rezervați. Iubesc mult mai mult pe oamenii dominați de mari pasiuni care îi devoră până la moarte, decât egalitatea de dispoziție a înțelepților, ce îi face insensibili atât la plăcere, cât și la durere. Înțeleptul nu cunoaște tragicul pasiunii, nu cunoaște frica de moarte, precum nu cunoaște avântul și riscul, eroismul barbar, grotesc sau sublim. Sufletul lui nu vibreazã, este rece și înghețat. De aceea vorbește în maxime și dă sfaturi. Alura lui de transcendență și superioritate îl face incapabil de tragedii, de dramatism infinit sau de exaltare eroică. Înțeleptul nu trăiește nimic și nu simte nimic, nu dorește și nu așteaptã nimic (...). Existența de înțelept este sterilă și goală, fiindcă este complet lipsită de elemente contradictorii, de antinomii și deznădejdi, fiindcă nu cunoaște tragismul marilor pasiuni. Sunt infinit mai fecunde acele existențe care, trăgând toate consecințele, nu încetează de a se contrazice, nu încetează a fi devorate de contradicții organice și insurmontabile. Resemnarea înțeleptului răsare dintr-un gol interior, iar nu dintr-un foc lăuntric. Prefer să mor de un foc interior decât de vidul și resemnarea înțeleptului. (Pe culmile disperării)

Cautand unitatea, el respinse diversitatea.

A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune.

A gasi la fiecare om trasaturile care-l deosebesc de ceilalti inseamna a-l cunoaste.

Fiecare trebuie sa se gandeasca singur la ceea ce e adevarat si cum e oranduita viata de fapt, asta n-o poate invata din nicio carte.

Oricat am fi de invatati prin stiinta altora, intelepti nu putem fi decat pe seama intelepciunii noastre.

Vor fi fericite statele cand le vor conduce iubitorii de intelepciune sau cand conducatorii lor vor putea sa se dedice studiului intelepciunii.

Daca te temi de cineva, atunci pricina e ca l-ai lasat pe acest cineva sa aiba putere asupra ta.

Pasarea se zbate sa iasa din gaoace. Gaoacea este lumea. Cine vrea sa fie nascut trebuie sa distruga o lume. Pasarea zboara catre Dumnezeu.

Nu există muritor care să fie înțelept în orice moment. © CCC

Adevarul este trait, nu predat la catedra.