Fiecare om are sufletul sau pe care nu-l poate amesteca cu altul... Doi oameni pot sa fie atrasi unul de celalalt, pot sa vorbeasca impreuna si sa se simta mai apropiati, sufletele lor sunt insa asemenea unei flori, fiecare floare avandu-si radacina intr-un loc anumit, neputandu-se sa se duca la alta floare, caci lucrul acesta ar insemna sa-si paraseasca radacina ei, ceea ce nu e cu putinta.
Imi displac gandurile ce nu pot fi spuse cu glas tare.
Tot astfel a trebuit sa gandesc si despre parintii mei. Ei spun ca eu sunt copilul lor si ca as fi ca ei. Dar chiar daca trebuie sa ii iubesc sunt pentru ei un om strain pe care nu-l pot intelege. Si ceea ce este esential la mine si poate fi tocmai esenta sufletului meu, ei considera ca e neimportant si atribuie acest ceva tineretii sau toanelor mele. Si cu toate acestea tin la mine si mi-ar face cu draga inima tot binele din lume. Un tata ii poate da copilului sau nasul si ochii si chiar si mintea drept mostenire, dar nu si sufletul. Acesta e nou odata cu fiecare om.
Oamenii de stiinta din ziua de azi gandesc profund in loc sa gandeasca clar. Unii trebuie sa aiba o minte sanatoasa pentru a gandi clar, iar altii pot gandi profund si sa fie destul de nebuni.
© CCC
Sunt multe lucruri care scapa ratiunii, iar acela care, pentru a intelege viata, se foloseste numai de ratiune e asemenea unui om care ar vrea sa apuce flacara cu clestele; ii ramane in mana doar un taciune fumegand, caci flacara s-a stins numaidecat.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.