Fericirea este o înaintare continuă a dorinței, de la un obiect la altul, obținerea primului fiind totuși doar calea care duce către al doilea.
Thomas Hobbes, Leviatanul (1651)
Fragmentul descrie viziunea lui Hobbes despre fericire/beatitudine (felicitas), pe care o definește nu ca pe o stare de satisfacție statică, ci ca pe un proces dinamic și continuu.
Respingerea scopului suprem: Hobbes se opune filosofilor antici (precum Aristotel) care credeau într-un Summum Bonum (cel mai mare bine) sau într-un punct final de liniște a minții.
Dorința ca motor al vieții: pentru Hobbes, a trăi înseamnă a dori. El afirmă că o persoană ale cărei dorințe s-au sfârșit nu mai poate trăi, la fel cum nu poate trăi cineva ale cărui simțuri s-au oprit.
Mecanismul succesului: fericirea constă în succesul constant în atingerea obiectivelor succesive. Obținerea primului obiect nu este scopul final, ci doar o etapă necesară („calea”) pentru a securiza și a atinge dorința următoare.
Puterea: această căutare neîncetată duce la ceea ce Hobbes numește o „înclinație generală a întregii omeniri”, o dorință perpetuă și neliniștită de putere după putere, care încetează doar la trecerea în neființă.
© CCC
Nu doar fericirea te face fericit.
(Mediu de cultură)
© CCC
Nu este fericit cel care nu se crede astfel.
Prima conditie a fericirii se afla in noi insine.
Cuplul fericit, care se recunoaste in iubire, sfideaza universul si timpul, isi este suficient, atinge absolutul.
© CCC
Sanatatea impreuna cu buna dispozitie e adevarata fericire a oamenilor.
A visa, asta-i fericirea; a astepta, asta-i viata.
Doing what you like is freedom. Liking what you do is happiness.
Sa faci ceea ce iti place inseamna libertate. Sa-ti placa ceea ce faci inseamna fericire.
Frank Tyger
Nu numai o mare durere iti poate tulbura o fericire, ci si alta fericire.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.