Citate despre Fericire

Dupa ce ar exclude dintre ei deosebirile funeste intre AL TAU si AL MEU, oamenilor nu le-ar ramane mult de facut pentru a nu mai avea nici un motiv sa tremure si pentru a deveni fericiti, atat cat este ingaduit unor oameni.

Iată fericirea, iată ce ai căutat de-a lungul tinereții tale, iată fata care era la capătul tuturor viselor tale! (Marele Meaulnes) © CCC

Fericirea este vocaţia omului. © CCC

Opinia publica este regina lumii, fiindca prostia este regina prostilor.

Nu te abate niciodata din calea virtutii si a onoarei; este singurul mijloc sa fii fericit.

Ce-ncet o fericire se-nfiripă! Ce repede o fericire piere! Din tinereţea-mi plină de durere, Dacă-am trăit, n-a fost decît o clipă, Şi-acel extaz un greu tribut îmi cere! Speranţa-i dulce, chiar dacă-i deşartă: Măcar ne-alină, viaţa de-i amară; Dar mie-n vînt iluziile-mi zboară, Şi-n al meu suflet azi speranţa-i moartă: E-un suflet, vai! întruna ros de jale, Un suflet istovit, sătul de toate, Ce din trecut ar vrea să-i iasă-n cale Fugarii zori ai fericirii sale Şi-averile ce-acum îi sînt luate. Prezentul însă, cu imagini clare, Mă urmăreşte cînd un vis mă-mbată, Iar adevărul crud, fără-ndurare, Un sfat îmi dă: să nu mai plîng vreodată. Pierdut-am tot: delir şi-nvolburare, Plăceri cuminţi, avîntul, răzvrătirea, Păcate dulci, nădejdi mîngîietoare; Pierdut-am tot: mi-a mai rămas iubirea. (Ce-ncet o fericire...) (Traducere Teodor Boşca)

Fericirea este placere fara regret.

Toată fericirea oamenilor se află în imaginație. © CCC

Fericirea adevarata e intotdeauna o clipa. Mai mult n-ar putea indura firea omului, care, deseori, intr-o viata de multi ani, nu are norocul sa intalneasca nici clipa aceasta, nici macar sa se apropie de ea.

Nu numai o mare durere iti poate tulbura o fericire, ci si alta fericire.

Daca s-ar cladi casa fericirii, cea mai mare incapere ar fi sala de asteptare.

Fericirea e un ideal al imaginatiei, iar nu al ratiunii.

Am luat de peste tot, din isihasm, din indianistică, din ortodoxie, din medicina tibetană, din meditaţie, tot felul de învăţături care să mă ajute să-mi păstrez echilibrul. Din ele extrag ceea ce voi aţi putea numi fericire. Însă eu nu-i spun aşa, prefer să-i spun muzică interioară. Mă duc acum acasă, de pildă. Ai mei ştiu că vin obosit de la clinică şi-mi dau ceva de mâncare. Dar asta nu e esenţial. Esenţial e că mă retrag la ale mele. Care sunt ele? Soluţia mea e eclectică, nu e o pilulă. E un mix în care intră rugăciunea, lectura, muzica...

Ce sinucidere poate fi fericirea!

Ne cunoastem fericirea numai atunci cand am pierdut ce am avut odata.

Cine e fericit? Acela care e sănătos la trup, înzestrat cu linişte în suflet şi care-şi desăvârşeşte talentul.

Sunt fericiri in care nu mai crezi. Ele vin ca o lovitura de trasnet si te mistuie.

Este dorită lenea celui rău și tăcerea prostului. (Maxime și cugetări)

Dar cata nevoie aveam sa fiu fericita! De unde sa stiu ca fericirea nu e euforia, vartejul, betia, senzualitatea difuza, camuflata in atatea invelisuri poleite de o poezie falsa?!

Pentru a trăi fericit, trebuie să te culci pe paiul pe care-l vezi în ochiul vecinului și să te încălzești cu bârna din ochiul tău. Pour vivre heureux, il faut coucher sur la paille que l'on voit dans l'oeil de son voisin, et se chauffer avec la poutre qu'on a dans le sien. © CCC