Citate de Charles Baudelaire

Fii intotdeauna un poet, chiar si in proza.

Nu ajunge sa-ti traiesti viata, trebuie s-o si castigi.

Fericirea o face pe femeie frumoasa si dragostea o face fericita. Iubirea este adevaratul fard al femeii.

Trăiesc, ca orice om adevărat, din munca mea. © CCC

Nu cunosc sentiment mai tulburator ca admiratia. Prin greutatea de a ti-o exprima intr-un mod demn, se aseamana cu iubirea.

Cine refuza placerile pure ale activitatii cinstite nu mai poate simti decat placerile teribile ale viciului.

Ca o viata sa fie nobila sau dispretuita, aceasta nu depinde de cariera adoptata, ci de spiritul cu care aceasta cariera e condusa.

Ceea ce gura se deprinde sa spuna, inima se obisnuieste sa creada.

Nu incape amor propriu fata de acei pe care ii iubim si care ne iubesc.

Toate felurile de munca isi au pitorescul lor. Un om care munceste e intotdeauna interesant…Orice om care munceste e nobil…In munca e sanatatea, cinstea, puterea si farmecul vietii.

A demonstra ca am dreptate presupune ca s-ar putea sa ma insel.

Trebuie sa-ti gasesti cat mai multe indeletniciri ca sa-ti poti face viata suportabila. Ce-am deveni, daca ne-am pierde timpul… ; cu cat inaintez in cariera vietii, cu atat gasesc mai necesara munca. Cu timpul devine cea mai ma­re dintre placeri si tine loc tuturor iluziilor pierdute.

Sfanta munca e aceea ce rasplata-n ea-si gaseste.

Sunt clipe in viata in care timpul si spatiul sunt mai profunde si sentimentul existentei imens marit.

Sunt trei lucruri bune pe lume: munca, munca, munca. Și asta v-o spune un leneș. (Carnețelul unui hoinar)

Amestecul dintre grotesc si tragic este agreabil pentru spirit, asa cum sunt disonantele pentru urechile blazate.

Una dintre mantrele mele – concentrare si simplitate. Simplul poate fi mai greu decat complexul. Trebuie sa muncesti mult pentru a reusi sa simplifici o idee dificila. Dar, intr-un final, conteaza pentru ca, odata ajuns acolo, poti cuceri munti intregi. (Business Week, 1998)

Fata de un geniu, publicul este un orologiu care ramane in urma.

Munca, forta progresiva si acumulatoare, poarta dobanzi ca si capitalul, si in insusirile ei si in rezultatele ei.

Cine nu stie sa fie singur intr-o multime, nu stie sa-si populeze solitudinea.