Reînvia treptat această lume de dragul unei femei, căreia nu îndrăznea încă să-i facă loc acolo, până ce nu avea să fie gata cu totul. Dar chipul ei, prezența ei, umbra amintirii ei cereau ca, în sfârșit, să o reînvie și pe ea – și înadins îi îndepărta chipul, fiindcă dorea să se apropie de el treptat, pas cu pas, exact ca atunci, cu nouă ani în urmă...
(Mașenka)
Din cauza depărtării Rusiei și pentru că nostalgia rămâne întreaga viață o companie înnebunitoare căreia învățăm să-i suportam extravaganțele consternante în public, nu mă simt deloc stânjenit să mărturisesc caracterul sentimental al legăturii cu primul meu roman.
Aversiunile mele sunt prostia, opresiunea, crima, cruzimea, muzica lentă.
Nu am văzut niciodată o minte mai nebună, mai lucidă și mai echilibrată decât a mea.
Păpădie. În vârful unei torțe, o sferă de semințe albe pe care vântul o smulge și o poartă. Un fel de balon de săpun de pajiște care pare să fi fost suflat de pământ.
(Lucruri văzute)
© CCC
Chiar lângă Paris, la picioarele voastre, drumeților, această rozetă delicată este tânăra păpădie, iar această perlă din centrul ei este viitoarea sa floare.
(Anotimpuri frumoase)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.