Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Citate cu tagul "papadie"

O floare comună, o buruiană pe care nimeni nu o vede, da. Dar pentru noi, un lucru nobil, păpădia.

(Vin de păpădie)

© CCC

După cum, când sunt în floarea vârstei, şi macul şi prăpădia sunt cosiţi de cruda coasă a crudei cosaşe care coseşte crud tărtăcuţa lor crudă, tot astfel s-a prăpădit şi mititelul de Rensky, care, orişicât, s-a luptat vitejeşte, dar ce vrei, prea erau mulţi ruşi.

(Ubu rege)

Chiar lângă Paris, la picioarele voastre, drumeților, această rozetă delicată este tânăra păpădie, iar această perlă din centrul ei este viitoarea sa floare.

(Anotimpuri frumoase)

© CCC

Păpădie. În vârful unei torțe, o sferă de semințe albe pe care vântul o smulge și o poartă. Un fel de balon de săpun de pajiște care pare să fi fost suflat de pământ.

(Lucruri văzute)

© CCC

Majoritatea păpădiilor s-au schimbat din sori în luni.

© CCC

Un bărbat îi poate dovedi soției sale că o iubește oferindu-i un buchet de trandafiri. Nepotul său poate face același lucru cu un buchet de păpădie.

D. Propico

© CCC

Şiruri negre de cocoare,

Ploi călduţe şi uşoare,

Fir de ghiocel plăpând,

Cântec îngânat de gând,

Sărbătoare…

 

Zumzet viu prin zarzări. Oare

Cântă florile la soare?

Că pe crengi de floare pline,

Nu ştii: flori sunt, ori albine?

Pentru cine?

 

Pentru tine, primăvară,

Care-aduci belşug în ţară,

Care vii,

Peste câmpii,

Cu bănuţi de păpădii

Şi cu cântec de copii!

(Pentru tine, Primăvară)

Rapsodii de primăvară

I

Sus prin crângul adormit,

A trecut în taină mare,

De cu noapte, risipind

Şiruri de mărgăritare

Din panere de argint,

Stol bălai

De îngeraşi,

Cu alai

De toporaşi.

Primăvară, cui le dai?

Primăvară, cui le laşi?

II

Se-nalţă abur moale din grădină.

Pe jos, pornesc furnicile la drum.

Acoperişuri veştede-n lumină

Întind spre cer ogeacuri fără fum.

Pe lângă garduri s-a zvântat pământul

Şi ies gândacii-Domnului pe zid.

Ferestre amorţite se deschid,

Să intre-n casă soarele şi vântul.

De prin balcoane

Şi coridoare

Albe tulpane

Fâlfâie-n soare.

Ies gospodinele

Iuţi ca albinele,

Părul le flutură,

Toate dau zor.

Unele mătură,

Altele scutură

Colbul din pătură

Şi din covor.

Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,

Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii

De frică să nu-i cadă la picioare,

Din creştet, vălul subţirel de floare.

Că s-a trezit aşa de dimineaţă

Cu ramuri albe – şi se poate spune

Că-i pentru-ntâia oară în viaţă

Când i se-ntâmplă-asemenea minune.

Un nor sihastru

Şi-adună-n poală

Argintul tot.

Cerul e-albastru

Ca o petală

De miozot.

III

Soare crud în liliac,

Zbor subţire de gândac,

Glasuri mici

De rândunici,

Viorele şi urzici…

Primăvară, din ce rai

Nevisat de pământeni

Vii cu mândrul tău alai

Peste crânguri şi poieni?

Pogorâtă pe pământ

În mătăsuri lungi de vânt,

Laşi în urmă, pe câmpii,

Galbeni vii

De păpădii,

Bălţi albastre şi-nsorite

De omăt topit abia,

Şi pe dealuri mucezite

Arături de catifea.

Şi porneşti departe-n sus

După iarna ce s-a dus,

După trena-i de ninsori

Aşternută pe colini…

Drumuri nalte de cocori,

Călăuzii cei străini,

Îţi îndreaptă an cu an

Pasul tainic şi te mint

Spre ţinutul diafan

Al câmpiilor de-argint.

Iar acolo te opreşti

Şi doar pasul tău uşor,

În omăt strălucitor,

Lasă urme viorii

De conduri împărăteşti

Peste albele stihii…

Primăvară, unde eşti?

Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai intalnit.

Papadia realizeaza simbolic un suprem ideal organic si spiritual: din samanta ea isi face o aureola.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.