Conditiile de viata formeaza caracterele, caci caracterul nu e altceva decat totalul sentimentelor obisnuite care se nasc din starea noastra zilnica. Ocupatiile si obiceiurile noastre sunt un fel de temperatura morala care ne intareste si ne inalta sufletul sau il slabeste, si-l face sa se tarasca.
Mai mult decat ideile, caracterul este acela care oglindeste omul.
Nu te poti astepta la nimic bun de la tinerii care isi marturisesc greselile, se caiesc, apoi o iau de la capat. Oamenii de caracter nu-si marturisesc greselile decat lor insisi si se pedepsesc tot singuri.
Trebuie sa deosebim la om caracterul pe care il are, caracterul pe care ar vrea sa-l aiba, caracterul ce i se atribuie, caracterul ce ar vrea el sa i se atribuie.
Nu exista pe lume nimic mai inspaimantator, mai injositor si mai plictisitor decat banalitatea.
Nu exista amanunt de prisos cand vrei sa zugravesti caracterul unor oameni.
Marile caractere sunt intemeiate pe opinii evidente.
O educatie buna nu te impiedica sa versi sosul pe fata de masa, dar te opreste sa observi greseala daca o face altul.