Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Citate

Orice carte care ajută copilul să-şi formeze obiceiul de a citi, care transformă cititul într-o nevoie profundă şi continuă, este bună pentru el.

Verde crud, verde crud…

Mugur alb, şi roz, şi pur,

Vis de albastru şi de-azur,

Te mai văd, te mai aud!

 

Oh, punctează cu al tău foc,

Soare, soare…

Corpul ce întreg mă doare,

Sub al vremurilor joc.

 

Dintr-un fluier de răchită

Primăvară,

La fântână

Te îngână

Pe câmpia clară

 

Verde crud, verde crud …

Mugur alb, şi roz, şi pur,

Te mai văd, te mai aud!

Vis de albastru şi de-azur.

(Note de primăvară)

Mâhnită-i toată carnea, iar cărţile, citite.

Să fug! să fug aiurea! Sunt păsări fericite

Să zboare între ceruri şi spume neperechi!

Nimic, nici oglindite-n priviri grădini prea-vechi

în calea unei inimi care închină mării

O, nopţi! nici ocrotite, de răul călimării,

Foi, goale,-n clar de lampă, de către propriul alb

Nici tânăra femeie, la sân cu prunc rozalb.

Tot am să plec! Fregată,-n tresalt de mari pavoaze,

Sus ancora spre darnici atoli şi blânde oaze!

 

Un greu Plictis, în care speranţe crude gem,

Mai crede-n bun-rămasul batistelor, suprem!

Şi, ispitind furtuna, înaltele catarge

Sunt, poate, dintre-acelea ce vântul le va sparge

Fără catarge, fără, pierduţi la antipozi…

Dar, inimă, ascultă-i cum cântă, pe matrozi!

(Briză marină)

Traducere: Şerban Foarţă

Cel ce are puterea în mâini are lumea la picioare.

Proverb polonez

© CCC

Nu există nimic stabil sau permanent în această lume, totul este trecător.

Proverb latin

© CCC

Lumea e mare, dar e puțin loc pentru fiecare.

Proverb polonez

© CCC

Lumea vrea să fie înșelată.

Proverb francez

© CCC

Lumea lingușește pe elefant și calcă în picioare furnica.

Proverb indian

© CCC

Întoarce-ți fața către soare și umbrele vor rămâne în urma ta.

Proverb maori

© CCC

Precum aduce-n sârg cu sine

Spre ţara de-unde-a fost gonit

Un rege-n furie-oştiri străine,

Aşa vedeam un vânt grăbit

Cu norii după el cum vine.

 

Urlând le cârmuia cărarea

Purtându-i în năvală orbi,

Părea că varsă-ndepărtarea

Şi mii de lupi şi mii de corbi

De-a valma să-nspăimânte zarea.

 

Silit-au codri mari să mugă

Şi-n turn, de unde-i supăra

Al clopotelor cânt de rugă,

Trăsniră, şi-un potop era

Urgia ce-au făcut-o-n fugă.

 

Cu ei o noapte-nfricoşată

Ca iadul peste văi trecu:

Dar însăşi parcă-nspăimântată

De-atâta spaimă ce făcu,

De-abia veni, pierind deodată.

 

S-a dus cum a venit. Departe

Spre-adâncul orizont s-a dus

Şi spaime-acum pe-acolo-mparte.

Şi iar s-a luminat pe sus

Şi râde soarele lui marte!

(Furtuna primăverii)

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.