Un vers frumos e ca un arcus purtat pe fibrele noastre sonore. Nu sunt gandurile lui, ci propriile noastre ganduri, pe care poetul le face sa cante in noi. Cand ne vorbeste de o femeie pe care a iubit-o, el ne trezeste delicios de dulce in suflete iubirile si durerile noastre trecute. Poetul e un evocator. Cand il intelegem, suntem tot atat de poeti ca dansul. Toti cati suntem, purtam in noi cate un exemplar din fiecare din poetii nostri, pe care nimeni nu-l cunoaste, si care va disparea pentru totdeauna, odata cu toate variantele lui, cand vom inceta sa mai simtim. Si credeti oare, ca am iubi intr-atata pe liricii nostri daca ne-ar vorbi despre altceva, decat despre noi?
Poezia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce-ai suferit.
Adevaratele poezii incep acolo unde se incheie pe hartie.
Nu eu plec in cautarea poeziei. O astept sa ma viziteze.
Nu e adevarat poet mare decat acela care creste puterea de a simti a neamului sau si prin el, a omenirii.
Cele mai surprinzătoare poezii surprind în primul rând prin absența surprizelor.
(Uz intern)
© CCC
Luați un ziar.
Luați o pereche de foarfeci.
Alegeţi din ziar un articol care să aibă lungimea pe care vreţi s-o dați poeziei voastre.
Decupaţi articolul.
Tăiaţi cu grijă toate cuvintele care formează respectivul articol și puneți toate aceste cuvinte într-un săculeț.
Agitaţi-l încetişor.
Scoateţi cuvintele unul după altul, dispunîndu-le în ordinea în care le veţi extrage.
Copiaţi-le conştiincios.
Poezia vă va semăna.
Şi iată-vă un scriitor infinit de original și înzestrat cu o sensibilitate încîntătoare, deşi , se înţelege, neînţeleasă de oamenii vulgari.
(Pentru a face o poezie dadaistă)
(Manifest despre amorul slab şi amorul amar)
Nu poti gasi nicaieri poezie, daca n-o ai in tine.
Poezia nu se scrie cu cuvinte.
A pleca inseamna a muri putin;
Inseamna a muri in cel pe care il iubesti:
Lasi in urma o parte din tine insuti
In orice clipa si in orice loc.
(
Rondel de adio)
© CCC
Eu am rămas acelaşi,
Cu inima, eu am rămas acelaşi.
Ca albăstrelele în orz înfloresc pe faţa mea
ochii.
Ţesînd din poeme pînze de aur,
Aş vrea să vă spun ceva duios.
(Spovedania unui huligan)
Istoria poeziei nu trebuie căutată în biblioteci, ci în arhivele sufletului.
Dulce poezie! Cea mai frumoasă dintre arte! Tu care, starnind in noi puterea creatoare, ne aduci aproape de tot de divinitate.
(Femeia sezand)
© CCC
Poezia - trandafirul ce creste, in potir de aur, sufletul frumos.
Nu putem inventa sentimente. Le putem descoperi si exprima, iubi si uri, le putem apropia de inima sau le putem respinge...Poezia nu este numai arta, ea este insasi viata, insusi sufletul vietii.
Toată poezia tinde să devină anonimă.
(Uz intern)
© CCC
Între ceea ce văd și ceea ce spun,
Între ceea ce spun și ceea ce nu spun,
Între ceea ce nu spun și ceea ce visez,
Între ceea ce visez și ceea ce uit,
Poezia.
Sufletul omenesc nu poate suferi golul si, oriunde il gaseste, pune poezie.