Cesare Pavese
Cesare Pavese, 9 sept. 1908 – 27 aug. 1950, poet, romancier, critic literar și traducător italian. A trăit 42 de ani.
Autor al unei teze despre poetul american Walt Whitman, italianul Cesare Pavese a colaborat în 1930 la revista „La Cultura”.
A fost arestat, cinci ani mai târziu, pentru activități antifasciste, când alianța dintre Mussolini și Hitler a prins contur. Și-a găsit refugiul autoexilându-se în Calabria.
La începutul războiului, a scris romanul „Vara cea frumoasă” care va apărea abia în 1950.
Scriitor renumit, Cesare Pavese a tratat teme neorealiste, plasate într-o perspectivă simbolică.
Este, de asemenea, cunoscut pentru traducerea romanului „Moby Dick” al scriitorului american Herman Melville și lucrări ale lui Faulkner, Defoe, John Dos Passos, James Joyce, Dickens… precum și pentru activitatea sa de editor.
Opere principale:
– romane: Tovarășul, 1948; Înainte de cântecul cocoșului, 1949; Vara cea frumoasă, 1949; Luna și făcliile, 1950;
– jurnalul intim: Meseria de a trăi, editat postum, 1952.
Citate asemanatoare
-
Adevaratul ratat nu e cel care nu reuseste in lucrurile mari — cine reuseste? — ci in cele marunte.Nu trebuie sa spunem nici in gluma ca suntem descurajati, pentru ca s-ar putea sa ne luam in serios.A fi indragostit e un fapt strict personal, care nu priveste obiectul iubit, nici chiar daca acesta raspunde si el cu dragoste.Un vis lasa intotdeauna o impresie de grandoare si absolut. Aceasta provine din faptul ca in vis nu exista amanunte banale, ci, ca intr-o opera de arta, totul este calculat in vederea unui efect.Nu e semn bun pentru nici o activitate daca la inceput exista dorinta arzatoare de a reusi - emulatie, mandrie, ambitie etc. Trebuie sa incepi prin a iubi tehnica fiecarei activitati pentru ea insasi, asa cum iubesti viata pentru viata. Numai aceasta e adevarata vocatie si marturie a unei reusite serioase. Trebuie, asadar, sa iubesti o activitate ca si cum n-ar mai fi nici o alta pe lume, pentru ea insasi.Tot ceea ce nu izbutim sa indeplinim singuri ne limiteaza libertatea.Trebuie sa-ti transformi in virtuti defectele de care nu poti scapa.Intelepciunea destinului este de fapt propria noastra intelepciune. Pentru ca noi o intovarasim cu o neincetata constiinta de ceea ce in adancul sufletului nostru am consimtit sa facem. Orice tentatii ne-ar incerca, nu ne inselam niciodata. Actionam intotdeauna in sensul destinului. Cele doua lucruri sunt unul singur.Fiecare are filosofia propriei atitudini.Sa te feresti de cel care nu se manie niciodata; pentru ca numai acela care-si pierde controlul uneori, este sincer.Exista oare cineva care sa renunte cand poate sa aiba?Toata problema vietii este aceasta: cum sa infrangi propria singuratate, cum sa comunici cu ceilalti.Bunatatea care ia nastere din oboseala provocata de suferinta este o eroare mai mare decat suferinta.Exista ceva si mai trist decat pierderea idealurilor: implinirea lor.Unica bucurie pe lume este aceea de a incepe ceva. E frumos sa traiesti, pentru ca a trai inseamna a incepe mereu, in orice clipa.Nu ne amintim zile, ne amintim clipe.Imaginatia omului este imens de saraca fata de realitate.Ai mila numai de oameni care n-au mila de ei insisi.Cand simtim remuscari pentru o fapta rea, nu durerea nemarginita a altora este aceea care ne displace, ci neplacerea pe care o simtim noi insine.In fond de ce dorim sa fim mari, sa fim genii creatoare? Pentru posteritate? Nu. Pentru a ne arata multimea cu degetul? Nu. Ci pentru a ne mentine truda zilnica in incredintarea ca ceea ce facem merita osteneala, ca este ceva unic. Pentru azi, nu pentru eternitate.Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.