Iucunda memoria est praeteritorum malorum.
Cicero, De finibus bonorum et malorum 2, 32, 105.
Plăcută este amintirea necazurilor din trecut.
sau
E plăcut să ne aducem aminte de suferințele trecute.
(Cicero, La capătul binelui și al răului 2, 32, 105.)
Amintirile miros a iarbă cosită.
Bunatatea care ia nastere din oboseala provocata de suferinta este o eroare mai mare decat suferinta.
Amintirile: o muzica ce ne vine de undeva de dincolo de orizont.
Fiecare are filosofia propriei atitudini.
Nimic nu este mai viu decât amintirea.
Ce folos că ne bucurăm de fiecare clipă a vieții, dacă ne chinuiesc amintirile?
(Fresce interioare)
Amintirile sînt epave pe fundul mărilor interioare.
Unica bucurie pe lume este aceea de a incepe ceva. E frumos sa traiesti, pentru ca a trai inseamna a incepe mereu, in orice clipa.
Toata problema vietii este aceasta: cum sa infrangi propria singuratate, cum sa comunici cu ceilalti.
Sa te faci iubit din mila, cand dragostea se naste din admiratie, e o idee mult prea demna de mila.
Sa te feresti de cel care nu se manie niciodata; pentru ca numai acela care-si pierde controlul uneori, este sincer.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.