Iucunda memoria est praeteritorum malorum.
Cicero, De finibus bonorum et malorum 2, 32, 105.
Plăcută este amintirea necazurilor din trecut.
sau
E plăcut să ne aducem aminte de suferințele trecute.
(Cicero, La capătul binelui și al răului 2, 32, 105.)
Amintirile sînt epave pe fundul mărilor interioare.
Fama volat.
Zvonul zboara - se transmite din gura in gura.
(Vergilius, Aeneis)
Şi eu n-am cunoscut toate vocile Lor, şi n-am cunoscut toate femeile, toţi bărbaţii care slujeau în înalta casă de lemn; însă mult timp îmi voi duce amintirea unor feţe tăcute, de culoarea papaiei şi-a plictiselii, ce se opreau în dosul scaunelor noastre ca aştri morţi.
Nu ne amintim zile, ne amintim clipe.
Amintirea intamplarilor mele vine din viitor, nu din trecut.
Îmi mai pot, însă, aduce aminte cât de mult l-am iubit, şi-mi mai pot încă închipui, dar vag de tot, că l-aş putea iubi din nou, dacă... dar nu, nu!
(La rascruce de vanturi)
Femeia e mereu schimbatoare si nestatornica.
(Eneida)
În timpul acestei călătorii interioare, avem nevoie să ne amintim momentele fericite, pentru a nu ne îndoi că am iubit, că am fost iubiți. Să-ţi aminteşti înseamnă și să fii sigur că ai fost în viață.
(Contopirea pedepselor)
Amintirea e singurul rai de unde nu putem fi izgoniti.
Amintirile frumoase sunt bijuterii pierdute.
Ce au oare anumite amintiri în ele că nu pot fi uitate? Pesemne că sunt niște bucăți de suflet ce te-nsoțesc mereu!
Nimic nu este mai viu decât amintirea.
Nu toti putem de toate.
Femeia e mereu schimbatoare.
Amintirile: o muzica ce ne vine de undeva de dincolo de orizont.
Aspirat primo Fortuna labori.
Norocul încurajează prima încercare.
(Soarta zâmbește la primul efort.)
(Vergilius)
Acele acestui ceasornic îmi peticesc amintirile.
O ușă, odată deschisă, poate fi trecută în orice direcție.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.