Citate despre Amintire

Ma intreb daca o amintire e ceva ce ai sau ceva ce ai pierdut.

Cuvintele sînt decoraţii obţinute în războaiele minţii.

Vine o vreme cand ne dam seama ca tot ceea ce facem va deveni la timpul sau amintire. Este maturitatea. Pentru a ajunge la ea trebuie tocmai sa ai amintiri.

Orice deschidere de pleoape năruie castelul de nisip ridicat în clepsidră.

Cînd zarva zilei se preface-n şoapte, Şi-n pieţele, de linişte-acum pline, Şi-aşterne umbra străvezia noapte, Iar somnul cu răsplata trudei vine,   Atunci începe truda mea şi chinul, Şi ceasurile picură-n tăcere: În nemişcarea nopţii simt veninul Mustrărilor arzînd pîn’ la durere.   În cugetul meu trist, noian de vise, Sfîşietoare gînduri s-au ivit. Iar amintirea iese din abise Rostogolindu-şi ghemul nesfîrşit.   Şi recitindu-mi viaţa mea în silă Blestem şi mă cutremur, plîng amar, Dar rîndurile triste de pe filă Răsar prin pînza lacrimilor iar. (Amintire, 1828)

Există cuvîntul în faţa căruia oamenii mor. Dar ce cuvînt e acela şi cît îşi doresc unii oameni să-l ştie?

Căutăm mereu ceea ce ne lipseşte, renunţînd la fiinţe care ne lipsesc şi mai mult.

Amintirile frumoase sunt bijuterii pierdute.

Am învăţat să iau totul de la început. Primul cuvînt a fost amintire.

Iucunda memoria est praeteritorum malorum. Cicero, De finibus bonorum et malorum 2, 32, 105.   Plăcută este amintirea necazurilor din trecut. sau E plăcut să ne aducem aminte de suferințele trecute. (Cicero, La capătul binelui și al răului 2, 32, 105.)

Cînd crezi c‑ai ajuns pe piscul cuvintelor… priveşte sus către stele.

Pe orice om il starnesc amintirile primelor emotii sau ambitii.

Dragostea este un pod de flori între inimi.

Nu ne amintim zile, ne amintim clipe.

Iubirea este măsurată cu precizie de liniştea absenţei.

Dacă adevărul ar avea umbră, i‑am spune Om. Dacă ar avea urmă, i‑am spune călătorie. Dacă ar avea aripi, i‑am spune speranţă. Dacă l‑am şti dinainte, i‑am spune destin. Dacă l‑am uita, i‑am spune moarte. Dacă ar fi revelaţie, i‑am spune Dumnezeu.

Clepsidrele sînt goale şi deşerturile sînt pline.

Iubirea este un şir infinit de‑ntrebări, pe care facem echilibristica vieţii.

Dragostea nu are nevoie de cuvinte, însă cuvintele au întotdeauna nevoie de dragoste.

Amintirile sunt icoanele timpului pierdut.