Nu exista cuvinte, chiar si printre cele pe care le folosim in mod obisnuit, a caror acceptie sa nu depaseasca cu mai mult sau mai putin limitele experientei noastre personale. Un termen exprima nu de putine ori lucruri pe care nu le-am perceput niciodata, experiente pe care nu le-am facut sau la care nu am fost niciodata martori. Chiar si atunci cand cunoastem unele dintre obiectele la care se refera, ele nu ilustreaza decat in calitate de exemple particulare, care, prin ele insele, nu ar fi niciodata suficiente pentru a o constitui. Cuvantul condenseaza prin urmare o intreaga stiinta la care nu am colaborat, o stiinta mai mult decat individuala.
Amintirile sînt epave pe fundul mărilor interioare.
În viaţă trebuie să fii lucid şi prevăzător. Prietenia unora este mare cît un cal troian. Abia aşteaptă să le primeşti darul ca mai apoi să‑ţi intre sub piele şi să devii victima lor.
Cand formulezi un aforism, trebuie sa-l aduci in situatia de a refuza orice adaos. Un aforism trebuie sa fie ceva canonic incheiat, ca Biblia.
Precizarea intelesului termenilor e cea dintai precautie de luat in orice discutie.
Cuvintele sunt umbra de aur in constiinta a materiei.
Te voi iubi în fiecare minut cîte o zi, pînă cînd toţi anii se vor umple de preistorii.
Cand sunt bine alese, cuvintele au o forta atat de mare, incat o descriere iti trezeste frecvent imagini mai vii decat chiar vederea lucrului reprezentat.
Ah, dacă cei care vorbesc prea mult ar descoperi uzura cuvintelor!
Cuvintele care nu au nici un efect nu sunt bune de nimic.
(A doua Olintiană)
© CCC
Exista cuvinte care n-ar trebui folosite decat o singura data.
Am in suflet atatea lucruri. Sunt momente cand simt ca vorbele nu spun nimic.
La ce bun cuvintele, cu precizia lor brutala, ce complica si mai mult lucrurile?
(Amintirile unei fete cuminti)
Atunci când cuvintele tac pot în sfârşit să vorbească.
A gasi pe buzele unui om onest ceea ce ai in inima tu insuti, este cea mai mare fericire pe care ti-ai putea-o dori.
(Lorenzaccio)
© CCC
Printr-un cuvant, totul e salvat. Printr-un cuvant, totul e pierdut.
Cuvantul stie o taina a Sfinxului Uman.
O ceasca de ceai fierbinte se raceste. O picatura de cerneala este diluata in apa dintr-un pahar. [...]. In toate aceste situatii, starea initiala este mai organizata decat starea finala. Bucata de gheata cu structura sa cristalina este mai ordonata decat firul de apa care rezulta dupa ce gheata s-a topit. Organizarea frumoasei catedrale gotice este mult superioara celei a gramezii de piatra informa din care a devenit. Continutul de informatie scade. Am nevoie de mai multe cuvinte pentru a descrie catedrala decat gramada de pietre.
(Melodia secreta)
© CCC