Citate de Cesare Pavese

Adevăratul singuratic nu caută nici să placă, nici să fie consolat. Marea lui putere vine din faptul că nu este tulburat de acțiunile și opiniile lumii. (Spiritul singurătății) © CCC

Omul singur nu e mai mult decat o licarire de constiinta trecatoare… Numai colectivitatea organizata devine o forta constructiva. Singularizat, omul se pierde, pe cand intr-o colectivitate, orice sfortare isi gaseste locul ei si toate impreuna contribuie la inaltarea fiecarui individ.

Omul are groaza de singuratate. Si dintre toate singuratatile, singuratatea morala e aceea care-l inspaimanta mai mult.

Parisul e o solitudine populata; un oras de provincie e un desert fara solitudine.

Viața, in esenta, este solitara, iar oamenii casatoriti si necasatoriti difera doar prin faptul ca noi ne simtim singuri atunci cand suntem cu noi insine, iar ei se simt singuri atunci cand sunt impreuna. (Amintiri si suveniruri) © CCC

Pe mine mă uimise atunci nu atât frumuseţea ei, cât singurătatea cu totul neobişnuită, nemaivăzută, ce i se citea în ochi. (Maestrul și Margareta)

Elogiul cel mai mare care i se poate aduce muncii omenesti, deci si artei, este faptul ca munca ne ingaduie sa traim in seninatate.

Cea mai mare suferinta este sa te simti singur, fara iubire, abandonat de toti. © CCC

Trebuie sa-ti transformi in virtuti defectele de care nu poti scapa.

Sa te feresti de cel care nu se manie niciodata; pentru ca numai acela care-si pierde controlul uneori, este sincer.

Singurătatea omului este doar frica lui de viaţă. © CCC

Am fost singur timp de doua mii de ani - timpul copilariei. Nimeni nu este responsabil de aceasta singuratate. Am baut liniste, m-am hranit cu cer albastru. Am așteptat. Intre mine si lume se afla un parapet pe care statea un inger de paza, tinand in mana stanga o floare de hortensie - un fel de bulgare albastru. In timpul acestor doua mii de ani de captivitate, am studiat cu atentie multe carti. (Prizonier in leagan) © CCC

Nu mai avem ochi pentru privighetori, ne pierdem mirosul dulceag al ierbii, în lumea noastră dispar grădinile şi izvoarele pure. Suntem năpădiţi de inutilităţi, trăim sub presiunea multiplă a necesităţii, în condiţii de viaţă umilitoare. Apetitul vital devine anemic, plăcerea de a fi îşi pierde amplitudinea şi dulceaţa. Şi ne izolăm de celălalt, devenim singuratici, fără un Dumnezeu. „ A fi singur şi fără zei, iată moartea, afirmă Holderlin în tragedia Empedocle.

Fiecare are filosofia propriei atitudini.

Pentru a fi ascultat, transpune-te in locul celor carora te adresezi. © CCC

Cine nu stie sa fie singur intr-o multime, nu stie sa-si populeze solitudinea.

Este supremul lux, cand ai de toate, sa negi societatea; caci astfel scapi de ceea ce-i datorezi.

Când comunicația fără fir va fi aplicată pe scară largă, pământul va fi transformat într-un creier uriaș, capabil să răspundă în oricare colț al său.

Originalitatea prosperă într-o stare de izolare liberă de influențele exterioare care sunt nocive pentru mintea creatoare. Fii singur, acesta este secretul invenției, fii singur, atunci se nasc ideile.

In fond de ce dorim sa fim mari, sa fim genii creatoare? Pentru posteritate? Nu. Pentru a ne arata multimea cu degetul? Nu. Ci pentru a ne mentine truda zilnica in incredintarea ca ceea ce facem merita osteneala, ca este ceva unic. Pentru azi, nu pentru eternitate.