Citate despre Credinta

Cred în Dumnezeu, doar că îi spun Natură. © CCC

Din copilărie, lumea supranaturală a fost evidentă pentru mine, la fel ca și prezența divină. Religia catolică în care am fost crescută se potrivea perfect cu riturile ei sacre, frumusețea, muzica și simțul adorației care au dispărut oarecum de atunci... Dar, urmând studii superioare de literatură clasică până la licență, am putut de asemenea, să descopăr și să explorez bogata filozofie a Greciei antice, precum și multe mituri fondatoare ale tradiției occidentale. Astăzi, mă simt atât neoplatoniciană, cât și creștină: de aceea îmi sunt dragi oameni precum Pico della Mirandola și Simone Weil. Dragostea mea pentru Hristos (dincolo de diferitele Biserici) și fidelitatea mea față de El sunt ireversibile, dar căutarea adevărului și mântuirea sufletului nu vin numai din religie, ele se bazează și pe o cunoaștere interioară, o asceză personală, o meditație răbdătoare, așa cum au predat filozofii greci, de la Pitagora la Plotin, prin Socrate și Platon. Iată, deci, ceea ce îmi ghidează și îmi hrănește existența: căutarea esențialului, aspirația la o cunoaștere superioară care să atingă realitățile cerești, dorința mistică de „viață perfectă” sau „viață divină”. Orice altceva este accidental sau secundar. © CCC

N-am fericirea sa cred in Dumnezeu, dar intretin raporturi extravagante cu ingerul meu pazitor.

Doar cei care nu cred au dreptul la miracole.

A avea credinţă înseamnă a crede în ceea ce nu vezi, iar răsplata pentru această credinţă va fi să vezi ceea ce crezi.

Credinta consta in acceptarea afirmatiilor sufletului.

Credințele religioase au evoluat prin selecția de grup, tribul concurând împotriva tribului și lipsa de logică a religiilor nu este o slăbiciune, ci puterea lor esențială. © CCC

Credem ceea ce vrem să credem. © CCC

Toamna ardea intens, o flacără alergând prin munţi, o torţă aruncată în copaci. © CCC

Credința creștină nu poate fi despărțită niciodată de pământul evenimentelor sacre, de alegerea făcută de Dumnezeu, care a vrut să ne vorbească, să devină om, să moară și să învie, într-un anumit loc și într-un anumit moment. © CCC

Cred că este imposibil să explici credința. Este ca și cum ai încerca să explici aerul, ceea ce nu se poate face împărțindu-l în părțile sale componente și etichetându-le științific. Trebuie să fie respirat pentru a fi înțeles. © CCC

Timpul este un croitor specializat în transformări. © CCC

Credința este casa spirituală în care trăim. © CCC

A crede în ceva și a nu-l trăi este necinstit. © CCC

…pregătirea ştiinţifică, studiile medicale, cunoştinţele de filosofie şi tot câştigul meu în celelalte domenii de cultură, artă, literatură, în loc să mă depărteze, m‐au apropiat de credinţă.... Căci e o tristă unilateralitate traiul într‐un spaţiu cu o singură  dimensiune morală, a trăi de pildă numai în bucurie sau numai în durere. Viaţa e multidimensională. La cele două laturi de jos, pământeşti, le‐aş zice dimensiuni pasionale – bucuria şi durerea – la care se limitează materialismul, trebuie să adăugăm o a treia înălţime, dimensiunea spiritualităţii… şi transfigurându‐ne să trecem în a patra dimensiune metafizică, în extaz şi sfinţenie.

Nu putem dovedi ceea ce credem. Nici nu putem crede ceea ce dovedim. © CCC

Doar ți-am spus de atâtea ori că nu-i nimic dacă un bărbat nu crede în Dumnezeu, are îndoieli, ba chiar râde pe socoteala religiei… dar o femeie… O femeie trebuie să fie evlavioasă, să creadă fără să întrebe. În încrederea plină de simplitate și duioșie cu care ea cere ocrotirea lui Dumnezeu găsesc totdeauna ceva mișcător, feminin și frumos. (Olesia, cap. XI)

N-as putea spune ca cred. Stiu! Am trait experienta de a fi cuprins de ceva care e mai puternic decat mine, ceva pe care oamenii il numesc Dumnezeu.

Mintea umană a evoluat pentru a crede în zei, nu a evoluat pentru a crede în biologie. © CCC

Caracterul se construieşte încet, dar poate fi distrus incredibil de repede. © CCC