Sunt unele imprejurari foarte simple care se leaga in amintirea fiecaruia dintre noi de unele crize ale vietii intelectuale, de unele transformari ale fiintei morale si, oricat de robita ar fi existenta noastra realitatii celei mai reci, nu exista om care sa nu fi avut ceasul sau de revelatie si extaz, cand sufletul i-a prins noi puteri, cand viitorul i s-a dezvaluit ca prin minune.
O iubire fără un respect adânc şi fără admiraţie este doar o prietenie.
Nu-ţi poţi schimba propria natură, poţi doar să-ţi îndrepţi către bine diferitele calităţi ale caracterului, ba chiar şi defectele; în aceasta constă marele mister şi măreaţa sarcină a educaţiei.
Înţelept e acela care merge în pas cu vremea sa, în pas cu societatea; iar cine tinde să meargă înapoi... e un nebun.
Adevărul trăieşte numai într-un suflet deschis, iar autoritatea, doar pe buzele curate.
Viata adevarata a fiecarui individ e o taina, si poate de aceea oamenii civilizati se ingrijesc cu atata infrigurare de pastrarea secretelor personale.
Cu cat omul are mai mult, cu atat doreste mai mult; cu cat izbandeste mai bine, cu atat vrea sa se apuce de mai multe; si cu cat a rasturnat mai multe piedici cu atat isi faureste altele noi.
Cel mai bine e sa ai o infatisare comuna. Este un avantaj foarte serios din punctul meu de vedere, caci uratenia îi face pe oameni sa se fereasca de tine intr-un fel, iar frumusetea in altul.
Cartea mi-a fost întotdeauna o sfătuitoare, o sursă de alinare, elocventă şi calmă, iar eu nu am vrut să-i epuizez calităţile şi le-am păstrat pentru situaţii mai importante.
Un bărbat care vorbeşte inteligent despre dragoste, nu e foarte îndrăgostit.
Viaţa noastră e făcută din dragoste, iar a nu iubi înseamnă a nu trăi.
Uneori, din exces de discretie, subliniem prin rezerva noastra ceea ce celalalt credea ca trece neobservat si devenim indiscreti. In unele cazuri, reusind sa ne jucam rolul perfect, excesul de discretie ne face sa aparem insensibili.
Deviza mea este discreția. Nu spun niciodată nimic. Chiar și pe cartea mea de vizită nu este nimic scris.
© CCC
Fiecare simte nevoia să fie iubit, aceasta îl înalţă în ochii săi; dar oamenii trebuie iubiţi diferit: pe unul - cu o bunăvoinţă nemărginită, pe altul - cu o asprime permanentă.
Toamna este un andante melancolic si gratios ce pregătește admirabil solemnul adagio al iernii.
(François le Champi)
(traducere CCC - Copyright ©2012 - Published on: Oct 12, 2012 )
Ne place sa ghicim ce este in sufletul altora, dar nu ne place sa patrunda ei intr-al nostru.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.