Citate despre Fericire

Nu numai o mare durere iti poate tulbura o fericire, ci si alta fericire.

Numai dorinta sau regretul este in stare sa ne impiedice de a fi fericiti.

Să nu-ți fie teamă de fericire: ea nu există. (Rămâi în viață) © CCC

Fericirea este aceeași, fie la cei bogaţi, fie la cei săraci. (Ion, 418)

In general, fericirea ii face pe oameni mai buni.

Fericirea e un ideal al imaginatiei, iar nu al ratiunii.

Sanatatea impreuna cu buna dispozitie e adevarata fericire a oamenilor.

Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiți pe cât mai mulți oameni. (Cugetări filozofice)

Cine e fericit îi va face şi pe ceilalţi fericiţi. © CCC

Fericirea este atunci cand timpul se opreste. (Don Juan in toamna) © CCC

Ne cunoastem fericirea numai atunci cand am pierdut ce am avut odata.

Fericirea adevarata n-o are, nu poate s-o aiba, decat acela care o da... si, ca s-o dai, nu e nevoie s-o ai; iar ca s-o ai, trebuie sa-ncepi prin a o da.

Clipele cu adevarat frumoase sunt intotdeauna melancolice. Simti ca sunt trecatoare, ai vrea sa le opresti in loc, dar nu-i posibil.

Omul care si-a croit singur viata, care se simte cu adevarat parintele faptelor sale, care are un scop, o tinta si o urmareste cu staruinta, sustinut numai de sfortarea vointei sale; omul care, intampinand greutati la fiecare pas, le indeparteaza prin iscusinta sau energia sa, prin prudenta sau puterea sa — omul acela e un adevarat om.

Nu ieși din tine însuți și vei fi fericit. (Predici) © CCC

Toti oamenii tind spre fericirea lor.

E absurd să vrei să suferi? Cine nu vede că suferinţele sunt cantităţi negative care diminuează suma a ceea ce noi numim fericire? (Noi) © CCC

Nu pot sa-i suport pe profetii imbecili si negustorii de utopii, care ne ofera perspective de fericire neintrerupta… daca fericirea ar fi neintrerupta si bunastarea universala, acestea ar inceta de a mai fi fericire si bunastare si ar deveni numai plictiseala, hrana si necesitati cotidiene.

Fericirea inseamna sa ai o sanatate buna si o memorie slaba. © CCC

Virtutea, dupa acceptia in general admisa, consta in a ne indeplini indatoririle, adica a urma regula de actiune pe care ne-o comanda ratiunea sau la care ea ne povatuieste. Datoria, la randul sau, consta in a face binele; este regula de actiune pe care ne-o impune practica binelui. Astfel, virtutea presupune datoria si datoria presupune binele.