Citate despre Cunoastere

Suprema fericire a unui om: aceea de a ajunge cu desăvârșire conștient de propriul său eu… Fiecare trebuie să se lase fără frică în voia instinctului său de dezvoltare, instinct care domină întreaga natura... important pentru fiecare om este să cunoască în mod cât mai independent și mai direct realitatea, și nu s-o perceapă cu ajutorul altora. O astfel de legătură vie cu viața constituie premisa necesară pentru a ajunge la bucuria sănătoasă a cunoștinței fiecărui eveniment, de la cel mai neînsemnat până la cel mai de seamă, ba chiar și până la cel mai dureros. Cine nu cunoaște din proprie experiență cât de fericită e clipa când un colț, tainic încă, al lumii gândurilor sau al lumii adevărului i se dezvăluie nu știe ce înseamnă să trăiești.

Fie ca acele cunoștințe pe care le dobândim prin lectură să fie pentru noi doar dalta sculptorului; ca ele să ne ajute să tăiem blocul de gânduri și sentimente care alcătuiesc profunzimile fiinţei noastre. (Ore de filozofie) © CCC

Ce teorie a cunoasterii adopti este un pas de o importanta enorma pentru viata sufleteasca, caci teoria cu­noasterii nu este o simpla teorie intre multe altele, ci inceputul stralucit sau dezastruos al unei adanci sau marginite conceptii despre lume.

E mai bine sa studiezi oamenii decat cartile.

Omul nu trebuie să caute nici ceea ce ştie, nici ceea ce nu ştie. Nu poate să caute ceea ce ştie fiindcă ştie şi nimeni nu are nevoie să caute ceea ce ştie; nu poate să caute nici ceea ce nu ştie fiindcă nu ştie ce anume să caute.

Uneori trebuie sa treaca timp pana sa-i intelegi pe oameni.

Oricine pretinde sa se erijeze in judecator al adevarului si al cunoasterii risca sa piara sub hohotele de ras ale zeilor, pentru ca nu stim cum stau lucrurile cu adevarat si cunoastem doar reprezentarea pe care ne-o facem asupra lor. © CCC

Sunt rauri care isi sapa albia prin munti de var; ele trec prin sanul muntilor si ies din nou la iveala la departari considerabile ca rauri mari. Cand cautam izvorul lucrurilor, patim cam ce patim cu raurile acestea; tot mergem pe albie in sus si credem ca acolo e izvorul raului unde-l vedem iesind din sanul muntelui…Dar izvorul e cu mult, cu mult mai departe.

Nu-i cunoastem niciodata bine pe oameni; ei au incaperi inchise pentru ochiul superficial.

Nu tindem sa cunoastem decat pentru ca dorim sa ne bucuram.

Într-adevăr, ştiu multe, dar aş vrea să ştiu tot. (Faust, I, Noaptea)

Cu cat sufletul intelege mai bine ca toate lucrurile sunt necesare, cu atat are o putere mai mare asupra afectelor, adica sufera mai putin din cauza lor.

Nu exista nici o fiinta umana atat de solid fortificata incat sa nu gasesti un loc de patrundere spre ea, daca esti destul de inteligent si iscusit.

Nimic nu-i este mai firesc omului decat dorinta innascuta de a sti.

Exista o varsta in viata cand trebuie sa indraznesti sa fii nedrept, in care trebuie sa indraznesti sa faci “tabula rasa” din tot ce ai invatat sa admiri, sa respecti, si sa contesti totul — minciuni si adevaruri —, tot ceea ce nu ai recunoscut prin tine insuti ca este adevarat. Prin intreaga lui educatie si prin tot ceea ce vede si aude in juru-i, copilul absoarbe un atat de mare numar de min­ciuni si de prostii amestecate cu adevarurile esentiale ale vietii, incat cea dintai datorie a adolescentului, care vrea sa fie un om sanatos, este sa le dea pe toate afara.

Ai putea să fii sărac, ai putea să ai pantofii rupţi, dar mintea ta e un palat. (Cenușa Angelei) © CCC

Totalitatea senzatiilor noastre este tot ce putem cunoaste din lumea din afara.

Pentru a descoperi idei importante si adevarate trebuie sa fii vigilent cu tine insuti, sa revii de o suta de ori la punctul de plecare, sa-ti verifici in fiecare clipa presupunerile, sa stii sa lasi multe lucruri la o parte, sa distingi posibilitatile de certitudini, sa masori probabilitatea, sa inaintezi cu metoda pe calea larga si incercata a analizei si experientei.

Nu sunt suficient de tanar ca sa stiu totul.

Cu cat cunosti mai mult, cu atat iubesti mai mult. (Carnete)