Curajul cel mai de trebuinta in aceasta lume nu e intotdeauna de natura eroica. In viata de toate zilele trebuie curaj, ca si pentru mari intreprinderi ce apartin domeniului istoriei. Este, de pilda, curajul de a fi cinstit, de a te impotrivi ispitei, de a spune adevarul, curajul de a fi ceea ce suntem cu adevarat si de a nu pretinde sa trecem drept ceea ce nu suntem; curajul de a trai cinstit prin propriile noastre mijloace si de a nu duce o viata rusinoasa prin mijloacele altora.
Curajul presupune organizarea sperantelor. Or, apaticii tocmai la aceasta renunta - la organizarea sperantelor. Si raman cu bratele incrucisate, considerand ca si raul, si binele se inscriu in fatalitate.
Nu-i voi condamna niciodata pe cei ce sunt gata sa accepte o suferinta ce decurge din propriile lor actiuni.
Omul este prin natura lui curajos si nu doreste decat sa lupte.
E de ajuns ca un singur om sa arate curaj, pentru ca indrazneala sa le vina si altora.
Aproape toti oamenii apreciaza dreptatea si curajul.
Trebuie sa stii cu cine sa fii indraznet.
Adevaratul curaj nu e de a astepta cu calm evenimentele, ci de a alerga inaintea lor, pentru a le cunoaste cat mai devreme posibil si de a le accepta.
Adevăratul curaj este cel fără speranţă.
Curajul înseamnă să ştii că eşti înfrânt, dar să acționezi în continuare fără să te oprești.
(Să ucizi o pasăre cântătoare)
© CCC
Curajul e o medie intre temeritate si lasitate.
Omul curajos nu depinde de zei, stie el insusi sa traiasca si sa moara; in fata destinului el este acelasi, fie ca il cunoaste sau nu.
Trebuie sa deosebim curajul de diversele lui caricaturi: laudarosenia sau indrazneala. Curajul nu exclude prudenta si nici circumspectia, dimpotriva.
Câinele bun atacă întotdeauna din faţă.
(Titus Andronicus, V, 1, 102)
Oamenii cu adevarat viteji simt la apropierea primejdiei, pe care o ghicesc, o exaltare care le ascute in chip desavarsit simturile si mintea.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.