Citate de C-tin Radulescu-Motru

Filosofia este o răsucire a sufletului de la o zi întunecată ca noaptea, către ziua cea adevărată, o ascensiune şi o revenire către ceea ce este. (Republica)

Când eram student, termenul „filozofie indiană” era de obicei considerat auto-contradictoriu, o contradictio in adjecto [contradicție în termeni sau nonsens], comparabilă cu o asemenea absurditate precum „oțelul din lemn”. „Filosofia indiană” era ceva care pur și simplu nu exista. (Filozofiile Indiei) © CCC

A filozofa inseamna a incerca sa raspunzi cu mijloace supermature la intrebari pe care si le pun copiii.

Un sistem filosofic nu poate avea o influenta apreciabila, numai pentru ca raspunde nevoilor sufletesti ale timpului in care apare.

A nu cunoaste istoria filosofiei este ca si cum n-ai iesit niciodata din tara ta.

In filosofie trebuie sa ne ferim de ceea ce credem ca putem intelege prea usor, ca si de lucrurile pe care nu le intelegem.

Adevarata filosofie consta in a face, nu carti, ci oameni.

Filosofia antică ne-a învățat să ne acceptăm moartea. Filosofia modernă, moartea altora. © CCC

Nu e cu putinţă să născoceşti ceva atât de original şi de incredibil care să nu fi fost deja spus de vreunul dintre filozofi. *

Filosofia apropie omul de natura; pentru asta, instinctul ii seamana cateodata.

Orice filozofie morala nu este altceva decat o slujitoare a religiei.

In domeniul filosofiei nu exista certitudini absolute si, in lipsa de demonstratii hotaratoare, pot ramane in picioare puncte de vedere variate, impartasite dupa circumstante si mai cu seama dupa temperament.

Inceputul si sfarsitul oricarei filosofii este Libertatea

Intelepciunea filosofiei se supune teologiei. Opus Majus (1267) © CCC

Filosofia este de fapt nostalgie - dorul de a fi pretutindeni acasa.

Stoicii pretindeau ca poti rade in saracie, poti fi indiferent in fata nedreptatilor si a ingratitudinii, la pierderea bunurilor, ca si a parintilor si amicilor; sa privesti moartea cu sange rece, ca ceva indiferent, care n-ar trebui sa te bucure, nici sa te intristeze; sa nu te lasi invins nici de placeri, nici de durere; sa simti fierul sau focul in vreo parte a corpului, fara sa scoti nici un oftat, sa versi o lacrima; si fantoma asta de virtute si barbatie le-a placut s-o numeasca ”intelept”.

Nu este nevoie de temple si nici de filozofii complicate. Propriul nostru creier, propria noastra inima ne sunt templu; filozofia este bunatatea.

Filosofia nu este o meserie, facuta pentru ostentatie. Ea nu consta in cuvinte, ci in fapte. Nu recurgi la ea ca sa-ti petreci ziua cu un fel de desfatare sau sa-ti alungi plictiseala, cand n-ai ce face. Ea iti formeaza si iti modeleaza sufletul, iti ordoneaza viata, iti indruma faptele, iti indica ce trebuie sa faci si ce nu.

Filosofia are doi copii pe care fanatismul ar vrea sa-i ucida ca pe Calas: Adevarul si Toleranta. Cazul Calas se refera la un proces care a avut loc la mijlocul secolului al XVIII-lea, în 1762, la Toulouse, pe fondul conflictului religios dintre protestanți și catolici, caz devenit celebru prin intervenția lui Voltaire (Tratat despre Toleranta cu ocazia mortii lui Jean Calas). Jean Calas (1698 - 1762), comerciant din Toulouse, Franța, celebru pentru faptul că a fost victima unui proces părtinitor, din cauza apartenentei sale la protestantism. In Franța, el este un simbol al intoleranței religioase creștine, împreună cu Jean-François de la Barre și Pierre-Paul Sirven. A fost acuzat de fanatism anticatolic si condamnat la moarte.

Obiectul filosofiei consta in a porni de la ceva atat de simplu incat nu merita efortul sa vorbesti despre el si a ajunge la ceva atat de complicat incat nimeni nu mai intelege nimic. © CCC