În prezent trecem prin perioada nefastă a secolului al XIX-lea. Timp de zece ani, a existat un aparent declin al civilizației; Veneţia înlănțuită, Ungaria încătuşată, Polonia torturată, pedeapsa cu moartea peste tot.
(Fapte și vorbe)
© CCC
Hugo se referă aici la vremurile tulburi pe care Europa le traversa, el însuși fiind nevoit să plece în exil din Franța, timp de nouăsprezece ani, întorcându-se abia după abdicarea lui Napoleon al III-lea.
Întregul edificiu al civilizației indiene este impregnat de semnificație spirituală.
(Filozofiile Indiei)
© CCC
Începem astăzi să simțim slăbiciunea civilizației noastre... Existența noastră actuală prezintă un viciu fundamental, care ne este încă ascuns. În noile condiții de viață pe care le-am creat, activitățile noastre cele mai specifice se dezvoltă prost și de manieră incompletă. S-ar spune că, în mijlocul miracolelor civilizației moderne, personalitatea umană are tendința să se dizolve.
Orice civilizatie incepe prin teocratie si sfarseste prin democratie.
Fiecare dintre noi a construit această civilizație competitivă, nemiloasă, în care omul este împotriva omului.
(Krishnamurti în Ojai 1945)
© CCC
Cele mai bune lucruri nu pot fi spuse, pentru că ele transcend gândirea.
(Filozofiile Indiei)
© CCC
Când eram student, termenul „filozofie indiană” era de obicei considerat auto-contradictoriu, o contradictio in adjecto [contradicție în termeni sau nonsens], comparabilă cu o asemenea absurditate precum „oțelul din lemn”. „Filosofia indiană” era ceva care pur și simplu nu exista.
(Filozofiile Indiei)
© CCC
Consider ca un popor poate fi numit civilizat atunci când îşi ocroteşte şi îşi respectă bătrânii. Or, la noi s-a pierdut demult aceasta calitate. Ne urâm unii pe alţii, aşa cum niciodata nu s-a întâmplat.
Noi, cei din Occident, suntem pe cale să ajungem la o răscruce de drumuri pe care gânditorii din India au atins-o cu vreo șapte sute de ani înainte de Cristos. Iată motivul real al faptului că ne simțim deopotrivă vexați și stimulați, neliniștiți, dar plini de interes, atunci când suntem confruntați cu conceptele și imaginile înțelepciunii orientale. Această răspântie este una la care ajung reprezentanții tuturor civilizațiilor pe parcursul tipic al dezvoltării capacității și nevoii lor de experiență religioasă, iar învățăturile Indiei ne obligă să ne dăm seama care îi sunt problemele.
(Filozofiile Indiei)
Noi, cei din Occident, suntem pe cale să ajungem la o răscruce la care au ajuns gânditorii Indiei cu aproximativ șapte sute de ani înainte de Hristos. Acesta este adevăratul motiv pentru care devenim atât vexați, cât și stimulați, tulburați și totuși interesați, atunci când ne confruntăm cu conceptele și imaginile înțelepciunii orientale.
(Filozofiile Indiei)
© CCC
Cunoaşterea este răsplata acţiunii. Căci făcând lucruri, omul se transformă. Executând un gest simbolic, trăind de fapt, până la limită, un anumit rol, ajunge să conștientizeze adevărul inerent rolului. Suferind consecințele lui, aprofundează și epuizează conținutul său.
(Filozofiile Indiei)
© CCC
Se pare că civilizația tinde, mai degrabă, spre a rafina viciul decât spre a desăvârși virtutea.
© CCC
În viețile noastre apare o nouă civilizație, iar orbii de pretutindeni încearcă să o suprime. Această nouă civilizație aduce cu ea noi stiluri de familie; schimbări ale modului de a lucra, de a iubi și de a trăi; o nouă economie; noi conflicte politice; și dincolo de toate acestea, de asemenea, o conștiință alterată... Începutul acestei noi civilizații este cel mai exploziv fapt din viața noastră.
(Al treilea val, 1980)
© CCC
Cu cat un popor e mai putin civilizat, cu atat are mai multe cuvinte straine in limba.
Adevărata comoară, cea pe care o căutăm cu toţii, nu este niciodată foarte departe; nu este nevoie să o căutăm într-un loc îndepărtat, căci ea se află îngropată în inimile noastre. Şi totuşi, există acest lucru ciudat şi permanent că numai după o călătorie într-o regiune îndepărtată, într-un ținut nou, calea spre acea comoară devine clară.
© CCC
Anxietatea este prețul pe care îl plătim civilizației.
Raspandirea civilizatiei poate fi asemanata cu un foc; la inceput, o scanteie slaba, apoi, o flacara ce palpaie, urmata de un incendiu puternic, ce creste continuu in viteza si forta.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.