Citate de Georges Duhamel

Numai flacara virtutii este unica noblete… Ale sufletului daruri nazuinta mea le cata... daca vorba ca si fapta-ti om de bine te arata, daca pretuiesti dreptatea, nobil pentru mine esti.

Paulum sepultae distat inertiae Celata virtus. Virtutea nemanifestata nu-i departe de lipsa de pricepere. (Horatius, Odae)

Chiar si in culmea fericirii, oamenii continua sa aspire spre mai mult.

Toti oamenii au aceleasi slabiciuni, dar n-au aceleasi virtuti: in aceasta consta de altfel toata deosebirea intre oamenii mari si mici. Oamenii trebuie judecati numai dupa virtutile si nu dupa slabiciunile lor, de aceea dupa virtuti ne pretuiesc numai prietenii, iar dupa slabiciuni, numai dusmanii.

Gratior et pulchro veniens in corpore virtus. Este si mai placuta virtutea care provine de la un om frumos. (Vergilius, Aeneis)

Virtute, non astutia. Prin virtute si nu prin viclenie.

Rasplata tuturor virtutilor sta in ele insele; nu le practicam ca sa fim rasplatiti; rasplata unei fapte bune este a fi facut-o.

Originea nu înseamnă nimic, unde nu e virtute… virtutea este cel dintâi titlu de noblețe.

Probitas laudatur et alget. Cinstea este laudata, dar ingheata de frig.

Fraude perit virtus. Din pricina vicleniei, dispare virtutea. (Ovidius, Fasti)

Virtus et conciliat amicitias et conservat. Virtutea creeaza prieteniile si le pastreaza. (Cicero, De amicitia)

Oamenii virtuosi se răzbuna adesea pentru constrangerile pe care si le impun prin plictiseala pe care o inspiră. Les gens vertueux se vengent souvent des contraintes qu'ils s'imposent par l'ennui qu'ils inspirent.

Virtutea nu ar merge atat de departe daca vanitatea nu i-ar fi tovarasa de drum.

Valoare are numai o virtute pe care ai castigat-o in lupta cu tine insuti, biruindu-te pe tine insuti. Sa fi cazut si sa te inalti.

Fiecare virtute, fiecare viciu isi are timpul lui, apoi nu mai e la moda.

Gloria umbra virtutis est. Gloria este umbra virtutii. (Seneca Philosophus, Epistulae)

Locum virtus habet inter astra. Virtutea isi are salasul printre stele. (Seneca Philosophus, Hercules Oeteus)

Virtutea, dupa acceptia in general admisa, consta in a ne indeplini indatoririle, adica a urma regula de actiune pe care ne-o comanda ratiunea sau la care ea ne povatuieste. Datoria, la randul sau, consta in a face binele; este regula de actiune pe care ne-o impune practica binelui. Astfel, virtutea presupune datoria si datoria presupune binele.

Cu siguranta ca a te crede in stare de o mare afectiune este o dovada de mare orgoliu.

Virtus post nummos. Virtutea este mai presus decat banul. (Horatius, Epistulae)