Citate de Albert Thibaudet

A urca inseamna a te sacrifica. Orice culme e severa.

O generatie reactioneaza de obicei impotriva generatiei precedente… O generatie nici nu incepe si nici nu sfarseste intr-un punct precis. Ea apartine unei continuitati.

Viata cere uneori jertfe dureroase, carora trebuie sa li te supui.

Sacrificiul se împlinește nu doar în mod vizibil și rostit, ci și intelectual, adică în liniște și nevăzut, înlăuntrul tău.

Oricine, in inflacararea tineretii sale, s-a crezut in stare de pasiuni uriase, de fapte marete, macar o zi, o clipa.

Jertfele oamenilor sunt florile ce se arunca in calea dreptatii.

Maretia jertfei se masoara dupa aceea a lucrului jertfit. Nu poate fi vorba de jertfa decat cand ai ceva de jertfit.

Cata vreme n-a ajuns la automatismul batranetii, firea omului se modifica neincetat.

A sti sa poruncesti inseamna inainte de toate a-ti porunci…, dar a-ti porunci inseamna a-ti impune o disciplina.

Orice om, si cu atat mai mult orice om de geniu, are un cont deschis de incredere in sine, care-l insoteste rar de-a lungul intregii vieti.

Intai trebuie sa cruti doua-trei omizi, daca vrei sa cunosti fluturii.

Pentru niciun ideal nu merită să te sacrifici, nu există nimic mai presus de viață. (Tentația inocenței) © CCC

Un om intreg isi jertfeste si viata cand socoteste ca e necesar.

Nu exista sacrificiu. A trai sarac pentru a nu abjura o idee este a prefera placerea abstracta si inalta de a starui in acea idee, placerii senzuale si inferioare de a manca si a bea bine.

E inutil, si chiar contradictoriu, sa pretinzi ca-ti poti judeca nepartinitor contemporanii.

Omul care a incercat multe placeri variate e capabil sa le prefere pe unele, altora…Ne facem astfel educatia gustului pentru diferite placeri, putem chiar sa folosim experienta altuia sau sa i-o transmitem altuia pe a noastra. Stim ca placerile spirituale, cu conditia sa nu fie exclusive si sa presupuna existenta altora, asa cum nota fundamentala presupune armonicele sale, stau inaintea celorlalte placeri; le cultivam de preferinta, dezvoltam finetea gustului cu care le incercam si, de bine de rau, ne mentinem acest plan al vietii alaturi de celelalte planuri ce-l insotesc, sau il acopera, sau il clatina: planul profesional, planul moral.

Sacrificiul presupune o doza de bunatate si un grad de inteligenta care nu se gasesc pe toate drumurile.

Nici o viata omeneasca nu implica o experienta care sa se poata substitui in intregime, pentru a instrui si a calauzi o alta viata, experiente proprii ale acesteia… lectia faptelor, care contrazice mostenirea parintilor, ii face pe adolescenti sa-si precizeze dragostea si ura, sa revizuiasca traditionala scara de valori, sa stabileasca o ierarhie a telurilor si a tipurilor de umanitate ce le vor inspira de acum inainte comportarea.

Cei ce vor sa ajunga trebuie sa stie sa renunte. Cine nu poate sacrifica o placere imediata, cine vinde o situatie viitoare stralucita, dar problematica, pentru ca are nerabdarea de a avea imediat o placere, acela nu va realiza nimic din aspiratiile sale.

Nu ratiunea apreciaza operele literare, ci o stare particulara a sensibilitatii care se numeste gust.