Citate de André Gide

Faptul ca omul e nascut pentru fericire, ne invata, cu siguranta, intreaga natura. Numai sfortarea catre voluptate fecundeaza planta, umple stupii cu miere si inima de bunatate.

Sacrificiul presupune o doza de bunatate si un grad de inteligenta care nu se gasesc pe toate drumurile.

Daca incepi prin a te sacrifica pentru aceia pe care îi iubesti, vei sfarsi prin a-i urî pe aceia pentru care nu te-ai sacrificat.

Fii fidel fata de tot ce exista inauntrul tau.

Crede in cei care cauta adevarul. Indoieste-te de cei care l-au gasit.

Jertfele oamenilor sunt florile ce se arunca in calea dreptatii.

Trebuie sa faci deosebire intre sacrificiul din dragoste, care este nobil si sinuciderea din disperare, care este josnica sau vulgara... Onoarea straluceste nu in sinucidere, ci in sacrificiu.

Intai trebuie sa cruti doua-trei omizi, daca vrei sa cunosti fluturii.

Sa fie dincolo de vremea sa - iata ce-i da artistului ratiunea de a fi.

Cel mai greu lucru pentru mine e sa cred in propria realitate. Mereu sunt nedumerit de mine insumi si nu inteleg prea bine, cand ma privesc actionand, cum cel pe care-l vad actionand este si cel care priveste, si cel care se mira, si se indoieste ca ar putea fi actor si spectator in acelasi timp.

Sacrificiul e mare si demn, tocmai pentru ca e absurd. Nici o actiune rationala n-a fost numita vreodata sacrificiu.

Gandurile sunt ca florile, cele pe care le culegi dimineata se pastreaza proaspete mai mult timp. (Isabela) © CCC

Emotiile lui nu erau niciodata atat de puternice incat sa nu le poata stapani. E un lucru cu care unii se lauda, fara sa recunoasca faptul ca aceasta stapanire de sine ei o datoreaza adesea nu tariei de caracter, cat unei anumite slabiciuni de temperament.

Sacrificiul e o constanta a istoriei si un imbold al omului. Fara de sensul sacrificiului suntem lipsiti de uneltele constructiei.

Pentru a va oferi placerea muzicii, imi voi sacrifica bucuros fericirea, sanatatea, viata. (Scrisoare către tatăl său - 19 mai 1781) © CCC

Ce este o durere, si-o lacrima ce-nseamna, cand tanara nadejde la lupta te indeamna. Si ce-i sa cazi, cand viata n-o pierdem in zadar, cand trupurile noastre sunt pietre de altar. Cand fiecare stim sa faurim o lume ce-o vor primi in dar acei ce nu sunt inca si totusi ii iubim?

Cei ce vor sa ajunga trebuie sa stie sa renunte. Cine nu poate sacrifica o placere imediata, cine vinde o situatie viitoare stralucita, dar problematica, pentru ca are nerabdarea de a avea imediat o placere, acela nu va realiza nimic din aspiratiile sale.

A urca inseamna a te sacrifica. Orice culme e severa.

E atat de minunat sa te jertfesti! O fericire fara margini ne copleseste sufletul cand infruntam primejdii oricat de mari, spre a salva o viata ce ne e scumpa sau spre a alina durerea ce chinuieste o inima prietena.