Trăiesc un sentiment necunoscut; melancolia şi moliciunea lui mă obsedează şi ezit să-i dau numele frumos şi grav de tristeţe. E un sentiment atât de complet, de egoist, încât aproape că-mi e ruşine că tristeţea mi s-a părut întotdeauna onorabilă. Cunoşteam doar melancolia, regretul şi, mai rar, remuşcarea. Astăzi, ceva cade peste mine, ca o mătase, enervantă şi molatică, separându-mă de ceilalţi.
(Bună ziua, tristețe)
Trecutul? Un vis retrospectiv. Viitorul? Un vis anticipat. Prezentul? O minciună între aceste două visuri.
Aceleaşi lucruri omeneşti au un aspect cu totul diferit, după cum le vedem în viitor, sau în întunericul trecutului, sau în prezent.
Un egoist fericit: iată un optimist.
Ne dorim să fim îndrăgostiți, suspinăm cât timp suntem și răsuflăm ușurați când nu mai suntem!
(Setea de dreptate)
© CCC
Draga mea, cea mai tandră, îmi place melancolia infuzată de stele a feței tale.
© CCC
Când atât de puţin pământul ne va avea, pentru ce să dorim să avem atâta pământ?
A fi şi a avea! În aceste două verbe auxiliare omul poate rezuma toate aspiraţiile sale.
Melancolia este o reductie la zero a capacitatii noastre innascute de a ne autoiluziona.
Excesiva înțelegere, care distruge şi traversează orice iluzie, este cea mai rea dintre maladiile minţii.
Pesimismul este vaccinul decepţiei.
Când iubești cu adevărat, iubești până și slăbiciunile obiectului iubit.
(Prada neantului)
© CC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.