Uneori, când sunt fericită într-adevăr,
Simt sau poate numai mi se pare
Cum în vârful fiecărui fir de păr
Îmi creşte câte-o floare.
Şi ştiu că sunt grozav de frumoasă
Cu podoaba aceasta împărătească,
Dar nu mă încumet să mişc fruntea
De teamă să nu mi se ofilească,
Şi nici să mă privesc într-o oglindă
De teamă să nu mi se desprindă.
Şi e destul să mă-ntristez numai un pic
Ca să nu mai rămână din toată frumuseţea nimic.
Haideţi, puteţi încerca şi voi... binişor...
E uşor!
Nu trebuie decât să fiţi foarte fericiţi!
(Minune)
Fericit cel ce poate dormi fără teamă și fără remușcări
În patul părintesc, masiv și venerabil,
Unde toți ai săi s-au născut și, deopotrivă, au murit.
(Trofeele)
© CCC
Fericirea adevarata n-o are, nu poate s-o aiba, decat acela care o da... si, ca s-o dai, nu e nevoie s-o ai; iar ca s-o ai, trebuie sa-ncepi prin a o da.
Fericirea este placerea sufletului. O simpla senzatie, un sunet, o culoare, atingerea mainii unei femei, daca implica sufletul, devine o fericire.
Dintre toţi cei consideraţi fericiţi, nici unul nu este.
© CCC
Dacă fericirea ar consta în plăcerile trupești, am spune că boii sunt fericiți când găsesc de mâncat năut.
(Fragmente originale)
Audi, vide, tace si gaudes esse in pace.
Ascultă, priveşte şi taci, dacă-ţi place să fii liniştit.
Fericirea este intotdeauna acolo unde o gaseste omul.
Nu trebuie să aşteptăm fericirea ca pe un premiu. Când suntem fericiţi nimeni nu ne premiază.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.