Citate despre Iubire

În iubire, ca şi în artă, nu trebuie să spui ce s-a mai spus, ci ceea ce simţi; şi acela care se grăbeşte să vorbească atunci când nu are încă nimic de spus, riscă să nu mai poată spune niciodată nimic.

Iubirea si vremea frumoasa sterg limitele contururilor noastre.

O dragoste neîmpărtăşită se deosebeşte de dragostea reciprocă, la fel ca greşeala de adevăr.

Iubirea dintre doi oameni… este intalnirea intre doua singuratati care se ocrotesc si isi tin companie.

Inaltimea sentimentelor este in relatie directa cu profunzimea inteligentei.

Poetul să nu aibă decât un model: natura; și o călăuză: adevărul. (Un poet)

Cu cât sufletul tău intră mai profund în hăţişurile de clar-obscur ale altui suflet, cu-atât actul fizic al iubirii devine mai greu de-nfăptuit. Nu ţi-l mai poţi închipui. Deşi-l doreşti, nu ţi-l mai poţi închipui.

Onestitatea unei inimi mari, care lupta pentru adevar si dreptate, loveste fara crutare.

Nu există tăcere mai mare decât în iubirea care nu-şi poate striga neliniştea.

Acela care iubeste pentru prima oara, chiar daca este fara de noroc, este un zeu, dar cel care pentru a doua oara iubeste fara noroc, este un prost.

Oricate viscole vor trece prin tine nici unul nu-ti va aduce primavara decat iubirea.

Nu incape amor propriu fata de acei pe care ii iubim si care ne iubesc.

Nu vei atinge un fluture fără să-i scuturi pulberea care îi colorează aripile; nu vei analiza iubirea fără să faci să-i dispară farmecul. (Ore de filozofie) © CCC

Îmbufnarea în dragoste este ca sarea; nu trebuie să fie prea multă. Proverb sanscrit © CCC

Astfel natura – această natură sălbatică, păgână a pădurii, nicicând subjugată încă de legile omeneşti şi nici luminată de un adevăr mai înalt – lua parte la fericirea celor două suflete! Iubirea, fie ea nouă, fie trezită dintr­-un somn de moarte, răspândeşte totdeauna lumină, căci ea umple inima de atâta strălucire, încât aceasta se revarsă asupra lumii înconjurătoare. (Litera stacojie)

Cand iubim cu putere, increderea ca si teama sunt inexplicabile.

Ce e dragostea? Nevoia de a iesi din tine insuti.

Nu poţi fi iubitor şi plin de compasiune fără să-ţi reprimi dorinţele şi interesele imediate. (Înțelepciune străveche, lume modernă) © CCC

Şi iar mi-e sufletul la tine Atât de-ntreg, Atât de tot, Că-mi sorb o lacrimă şi-mi pare Că cere, Mângâie, Şi doare, De parcă tu ai plâns-o-n mine, De parcă ţi-am venit de tot…   Aşa! dă-mi mâinile-amândouă, Şi ochii amândoi mi-i dă, Deschişi adânc Şi mult Şi-aproape Pân-vom închide-o sub pleoape Aceeaşi stea topită-n două De mult ce ia De mult ce dă…   Şi cale gândului se-nchide Doar lacrimile văd şi cer… Şi nu mai am nici ochi, Nici gură… Pe valul mării ce mă fură Privirile nu-şi pot deschide Decât fereastra dinspre cer… (Şi iar mi-i sufletul la tine…)

Doar prin iubire te agati de realitate, intri in eul tau, redevii vointa, forta, individualitate. Iubirea ar putea face din mine totul, chiar si un geniu. Prin mine insumi si pentru mine, prefer sa nu fiu nimic. Caci neantul singur poate ascunde infinitul.