Am găsit o foarte frumoasă definiție a artei postmoderniste: artă care înfățișează viața și arta în cioburi. Excelent! Totul este fragmentat, totul este sfâșiat, totul este vulgarizat, din nenorocire, degradat sub aspect al formei. Mă gândesc la limba română, care a ajuns unde a ajuns. Este una dintre marile mele dureri. Se vorbește, astăzi, execrabil! Este catastrofal ceea ce se întamplă. Avea Odobescu o vorbă despre limba românească – o “limbă spornică și vârtoasă”, adică o limbă bogată și cu impact. Foarte frumos spus. Impact asupra minţii şi asupra inimii. Or, impactul lingvistic astăzi este zero. Se poate vorbi, se poate trăncăni la nesfârşit, dar fără nici un efect.
Limba este intaiul mare poem al unui popor.
Nu noi suntem stapanii limbii, ci limba e stapana noastra.
Limbajul este cel care dezbină.
(Interviu cu Catherine Argand, febr. 1998)
© CCC
Faptul că toate exagerările de limbaj sunt posibile în familie, te face să doreşti să cunoşti un mediu în care nu se poate spune totul.
(Apostile sau utilul și inutilul)
© CCC
A vorbi despre limba în care gândești, a gândi - gândire nu se poate face decât numai într-o limbă - în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numește iarbă, pentru mine arborele se numește arbore, malul se numește mal, iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă.
Limba este arhiva istoriei... Limba este poezia-fosila.
Ceea ce limbajul meu ascunde, corpul meu o spune. Corpul meu este un copil încăpățânat, limbajul meu este un adult foarte civilizat…
(Fragmente dintr-un discurs îndrăgostit)
© CCC
Italiana este limba cântecului. Germana este bună pentru filozofie și engleza pentru poezie. Franceza este cea mai bună pentru precizie pentru că este riguroasă.
© CCC
Daca limbajul a fost dat oamenilor pentru a-si ascunde gandurile, atunci scopul gesturilor a fost acela de a le dezvalui.
© CCC
Nu ca să-mi uit limba, învăţ alte limbi, ci doar mă plimb prin grădinile altora ca să culeg flori pentru limba mea.
© CCC
Aceasta frontiera extrema a limbajului, unde cuvantul este lacasul fiintei.
© CCC
Limbajul este legat fundamental de dorința de dominație socială. El caută ascendentul. Funcția sa este dialogul, iar dialogul, orice am spune despre el în zilele noastre, este războiul.
© CCC
Limba trebuie sa fie acordata ca o vioara.