Calmul era adânc, liniștea unei păduri, într-o zi de iarnă fără vânt. Straturi groase de zăpadă au îndoit ramurile dând copacilor un aspect festiv încântător. Din când în când mai cădea câte o creangă și auzeam clar, în timp ce cădea, zgomotul mic, uscat, cu care lovea celelalte crengi în trecere. La umbră, zăpada a căpătat nuanțe roz și albăstrui. O dulce încântare m-a stăpânit în fața acestei tăceri înghețate și solemne… Mi s-a părut că simt timpul trecând încet și fără zgomot în fața mea…
(Olesia, cap. III)
Pentru a avea pace în această viață ciudată, să acceptăm ceea ce nu înțelegem; ca să aștepți cu calm ceea ce te așteaptă, trebuie să fii mai înțelept decât mine.
© CCC
Aș vrea, atunci când ne întâlnim, între noi să domine mai mult calm. Îmi place să îmi petrec timpul cu tine, fără să fii impetuoasă. Acţiunile furtunoase de care ne bucurăm în tinereţe, devin obositoare la maturitate. Îmbătrânesc.
Adevaratul curaj nu e de a astepta cu calm evenimentele, ci de a alerga inaintea lor, pentru a le cunoaste cat mai devreme posibil si de a le accepta.
Tu eşti cea nouă, atrasă către mine?
Ca să încep, te previn că, în mod sigur,
sunt foarte diferit de ceea ce presupui;
Oare crezi că vei găsi în mine iubitul tău?
Crezi că e uşor să mă faci să devin iubitul tău?
Crezi că prietenia mea îți va da deplină satisfacţie?
Crezi că sunt statornic şi credincios?
Nu vezi nimic altceva decât această înfăţisare,
acest calm şi răbdător mod al meu de a fi?
Crezi că te îndrepţi, pe un teren solid, către
un adevărat ecou?
O, visătoareo, nu te-ai gândit că
aş putea fi o Fata Morgana, o iluzie?
(Tu eşti cea nouă?)
Trad. Mihnea Gheorghiu
Totul se întemeiază pe convingere; iar convingerea depinde de tine. De aceea, când doreşti ceva, înlătură convingerea şi, asemenea unui marinar care a trecut de stânci, vei atinge liniştea, pacea şi țărmul calm.
Cartea mi-a fost întotdeauna o sfătuitoare, o sursă de alinare, elocventă şi calmă, iar eu nu am vrut să-i epuizez calităţile şi le-am păstrat pentru situaţii mai importante.
Numai finitul este cel care aduce greseli si suferinta. Infinitul rezida in calm zambitor.
Natura a pus calmul in nenorocire, ca un culcus moale in fundul unei prapastii, spre a indulci senzatia caderii celor nenorociti.