Nu putem ajunge departe in prietenie daca nu suntem dispusi sa ne iertam unii altora micile cusururi.
Cand un prieten te paraseste in nenorocirea lui, iti da tot atata dovada ca nu ti-a fost prieten adevarat, ca si cand te paraseste in nenorocirea ta.
Un prieten este o persoana cu care poti fi sincer; in fata sa poti gandi cu glas tare. Oamenii care nu se inrudesc sufleteste isi fac reciproc prea putina bucurie.
E bine sa te induiosezi de nenorocirea prietenilor tai, dar e mai bine sa le vii in ajutor.
Cand un om se daruieste si, in taina, isi exclude sufletul de la aceasta daruire, admitand insa sa primeasca sufletul celuilalt, ca si cum acesta ar fi un schimb loial, atunci el comite o crima, poate cea mai grava care poate fi comisa.
Cat respect si cate elogii merita prietenia. Ea este aceea care face sa nasca, hraneste si intretine cele mai frumoase sentimente de generozitate de care e capabila o inima omeneasca.
Cel mai prost mijloc de a restabili bunele relatii cu un prieten pe care l-ai jignit este sa te duci la el si sa-i ceri iertare… ; chiar in imprejurarile cele mai favorabile cum ar fi cazul cu un prieten, injositoarea situatie in care te gasesti, cand te crezi obligat sa-i ceri iertare poate duce la o concluzie tocmai contrarie celei la care te astepti. Daca prietenul interesat pretinde sa-i ceri iertare, aceasta totusi nu-l va putea multumi si prietenia lui nu merita sa te straduiesti ca s-o pastrezi.
Prietenia este mai degraba o poarta de iesire decat o poarta de intrare spre iubire.
L’amitié est plus souvent une porte de sortie qu’une porte d’entrée en amour.
(Aphorismes du temps présent)
© CCC