Citate cu tagul "citate"

Dacă vrei să găseşti în drumul tău prietenie, gingăşie şi poezie, ia-le cu tine.

Gândeşte-te la frumuseţea care încă mai există în jurul tău şi vei fi fericit.

Din când în când este bine să te opreşti din căutarea fericirii şi să fii doar fericit.

Numai prietenia găseşte privirea sau fraza foarte simplă care pune balsam pe rănile noastre.

Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele.

O iubire pe care eşti nevoit să o păzeşti nu reprezintă nimic.

Adevărul vine înaintea frumuseţii, dacă trebuie să alegi.

Adevărul este o flacără atât de luminoasă, încât mulți oameni nu-i pot suporta lumina. Unii închid ochii ca să nu-l vadă, iar alţii fug ca să nu fie arşi.

That soft autumnal time

Is gone, that sheds upon the naked scene

Charms only known in this our northern clime,

Bright seasons far between.

The woodland foliage now

Is gathered by the wild November blast;

Even the thick leaves upon the oaken bough,

Are fallen, to the last.

The mighty vines that round

The forest trunks their slender branches bind,

Their crimson foliage shaken to the ground,

Swing naked to the wind.

Some living green remains,

By the clear brook that shines along the lawn,

But the sere grass stands white o’er all the plains,

And the bright flowers are gone.

But these, these are thy charms —

Mild airs, and tempered light upon the lea,

And the year holds no time within his arms,

That doth resemble thee.

The sunny noon is thine,

Soft, golden, noiseless as the dead of night,

And hues that in the flushed horizon shine,

At eve and early light.

The year’s last, loveliest smile,

Thou com’st to fill with hope the human heart,

And strengthen it to bear the storms awhile,

Till winter’s frowns depart.

O’er the wide plains that lie

A desolate scene, the fires of autumn spread,

And on the blue walls of the starry sky,

A strange wild glimmer shed.

Far in a sheltered nook,

I’ve met, in these calm days, a smiling flower,

A lonely aster, trembling by a brook,

At noon’s warm quiet hour.

And something told my mind

That should old age to childhood call me back,

Some sunny days and flowers I still might find

Along life’s weary track.

(Indian summer)

Toamna… al anului ultim, cel mai frumos surâs.

Autumn… the year’s last, loveliest smile.

(Vară indiană)

© CCC (2008)