Obisnuinta face adeseori ca aceleasi lucruri sa ne placa ori sa nu ne placa, din care pricina se intampla uneori ca datinile, obiceiurile si moravurile care erau pretuite pe vremuri sa devina vrednice de dispret si, dimpotriva, cele dispretuite sa devina pretuite…; obisnuinta este in stare mai mult decat judecata sa statorniceasca lucrurile noi in mijlocul nostru si sa le alunge pe cele vechi, a caror perfectiune il amageste adeseori pe cel ce-o cauta in ele.
Cand vorbesti cu un invatat vestit, fa-te din cand in cand ca nu-l intelegi. Daca de la inceput pana la sfarsit esti greu de cap, o sa te dispretuiasca; daca esti insa prea destept, o sa te urasca. Asa ca cel mai cuminte lucru e ca din cand in cand sa te prefaci ca nu-l intelegi.
Trei rele trebuie sa fie evitate: ura, invidia, dispretul.
Tria vitanda: odium, invidia, contemptus.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
Exista vreun om, oricat de putin cinstit, caruia sa nu i se fi intamplat cateodata de a renunta la o minciuna, prin care putea sa iasa dintr-o incurcatura, numai pentru motivul de a nu se face vrednic de dispret in ochii sai? Omul cinstit, lovit de o grea nenorocire, pe care ar fi putut sa o evite, nu este el sustinut de multumirea sufleteasca de a fi mentinut si respectat demnitatea de om in persoana sa, de a nu avea de ce sa se rusineze de el insusi si de a putea sa se cerceteze fara teama?
Dispretuind renumele sunt dispretuite si virtutile.
Contemptu famae contemni virtutes.
(Tacitus, Annales)
Omul care si-a tradat prietenul nu merita respectul nimanui… dispretul si iubirea nu pot face casa buna.