In ziua cand veti pune piciorul in viata, in viata adevarata, in ziua cand o veti cunoaste, cu legile ei, cu necesitatile ei, cu greutatile si necazurile ei, cu rigorile, datoriile, lanturile, incantarile si adevaratele ei dureri, atunci veti vedea cat de sanatoasa este ea si frumoasa, si tare, si rodnica, in virtutea chiar a exactitatii ei.
Chiar si in sufletul inteleptului ramane, atunci cand rana este inchisa, o cicatrice.
Exista oameni care infrunta durerea si o accepta: caractere tari, pe care tocmai greutatea poverii ii face sa-si simta puterea, pe cand cei cu caractere slabe si fara vointa se lasa prada durerii, cum te lasi prada unei boli: ca o boala, durerea ii cuprinde, patrunde pana in adancul fiintei lor si devine una cu ei.
Prelungite, placerea si durerea se atenueaza repede.
Prolongés le plaisir et la douleur s’atténuent vite.
O placere prelungita inceteaza repede de a mai fi placere, iar o durere continua se atenueaza fara intarziere, diminuarea ei putand chiar sa devina placere… Placerea nu este deci placere decat cu conditia de a fi discontinua (G. Le Bon, 1995).
© CCC
O durere care alunga o alta durere este un leac.
Pro medicina dolor est dolorem qui necat.
(Syrus, Sententiae)
Varus, Varus, reda-mi legiunile.
Vare, Vare, legiones redde.*
(Suetonius, De vita duodecim Caesarum, “Augustus”)
*Strigatul se refera la o situate disperata si se leaga de generalul roman Varus care, luptand impotriva germanilor, a pierdut trei legiuni ce se acoperisera de glorie.
Cine plange fara martori, acela sufera cu adevarat.
Ille dolet vere qui sine teste dolet.
(Martialis, Epigrammata)
Daca vrei sa plang, trebuie ca tu sa fii mai intai indurerat.
Si vis me flere, dolendum est
Primum ipsi tibi.
(Horatius, Ars Poetica)