Niciodata natura nu ne indeamna la ceva si ratiunea la altceva.
Nunquam aliud natura aliud sapientia dicit.
Nu ratiunea apreciaza operele literare, ci o stare particulara a sensibilitatii care se numeste gust.
Foarte multe sofisme nu se nasc din lipsa de logica, ci din prea multa logica – ca sa zicem asa – anume, atunci cand operam cu mai multa logica, cu mai multa analiza, cu mai multe subtilitati metodice decat pretinde simplicitatea elementara a obiectului pe care-l cercetam – cand cheltuim mai multa forta decat pretinde problema.
De indata ce un sentiment se exagereaza, facultatea de a raţiona dispare.
Dès qu’un sentiment s’exagère, la faculté de raisonner disparaît. (Hier et demain)
Nimeni cu soarta pe care o are, sau ratiunea i-a dat-o, sau i-a aruncat-o intamplarea, nu-i multumit, si lauda pe cei ce bat cai diferite.
Morala nu s-a facut dintr-odata. Ea s-a facut din toate biruintele mici, pe care le-a avut omul asupra animalului din el. Istoria constiintei omenesti este istoria cuceririi spiritului asupra partii animale, a ratiunii asupra patimii, a vointei asupra poftei. In decursul veacurilor, pe masura ce societatea a trecut de la starea salbatica la starea civilizata, constiinta morala a crescut. Teama de forta se inlocuieste cu respectul fata de dreptate. Doua mari idei esential omenesti, aceea a datoriei si a dreptului, lumineaza intunericul lumii animale. Venirea neamului omenesc este marcata de deosebirea binelui si a raului.