Oamenii nu numai ca uita binefacerile si insultele, dar ajung sa-i urasca pe cei care le-au facut binele si sa-i ierte pe cei ce i-au jignit, recunostinta si razbunarea parandu-li-se, deopotriva, forme greu suportabile ale sclaviei.
Pentru cel care iubeste mult, e o placuta razbunare sa faca, prin felul sau de a se purta, dintr-o fiinta nerecunoscatoare, una foarte nerecunoscatoare.
(Caracterele – Despre inima)
Oamenii virtuosi se răzbuna adesea pentru constrangerile pe care si le impun prin plictiseala pe care o inspiră.
Les gens vertueux se vengent souvent des contraintes qu’ils s’imposent par l’ennui qu’ils inspirent.
Modul cel mai bun de a te razbuna pe cineva este acela de a nu rasplati raul cu rau.
Tendintele carora nu le-am dat satisfactie se vor razbuna mai tarziu sub o forma sau alta.
Sa te feresti de ura prietenului, mai mult decat de razbunarea dusmanului.
Cave amici invidias, inimici insidiis magis.
(Balbus, Sententiae)
Incape oare atata manie in sufletele zeilor?
…Tantaene animis caelestibus irae?
(Vergilius, Aeneis,)