Citate despre Cunoastere

Sunt rauri care isi sapa albia prin munti de var; ele trec prin sanul muntilor si ies din nou la iveala la departari considerabile ca rauri mari. Cand cautam izvorul lucrurilor, patim cam ce patim cu raurile acestea; tot mergem pe albie in sus si credem ca acolo e izvorul raului unde-l vedem iesind din sanul muntelui…Dar izvorul e cu mult, cu mult mai departe.

Totalitatea senzatiilor noastre este tot ce putem cunoaste din lumea din afara.

Spiritul critic al omului vrea sa stie mai mult decit ii permite inteligenta personala.

Omul sa stie de unde vine, unde se duce, ce e binele, ce e raul, ce sa urmareasca, de ce sa se fereasca, care este criteriul dupa care va deosebi ce-i de dorit de ce-i de respins, cum se foloseste nebunia patimilor, cum se infraneaza chinurile spaimelor.

Cu cât oamenii ştiu mai mult unul despre celălalt, cu atât se înţeleg mai puţin. Şi cu cât se cunosc mai bine, cu atât se simt mai înstrăinaţi. (Trei camarazi)

Urmați flacăra strălucitoare a adevărului, Căutați să descoperiți căi de nimeni știute. Cu fiecare secret dezvăluit vouă, acum, Spiritul omului crește în cunoaștere Și Dumnezeu crește și mai mare!   Deși florile miturilor le puteți îndepărta, Deși fabulosul întuneric îl puteți risipi Și ceața închipuirii universului o puteți destrăma; Nu vor lipsi noi lucruri de iubit Mai departe, în univers.   Fiecare epocă are propriile țeluri Și uită repede visele zilelor trecute. Așadar, purtați torța învățăturii înainte Și alăturați-vă făuririi cunoștințelor noilor ere. Casa Viitorului să crească!   Dar nu disprețuiți altarele trecutului! Chiar de veți ridica mult mai frumoase catedrale. Pe pietrele lor, flăcările sfinte dăinuie încă, Iar iubirea omului e acolo și le veghează Și lor le datorați respect!   Acum, cu lumea ce se risipește din priviri, Coborâți curcubeul desăvârșit al desfătării, Fiți împăcați cu adevărata înțelepciune. Stelele voastre, o, tineri cuceritori, și ele, Se vor estompa în noapte! (Către tineri) Poezia îi încurajează pe tineri să urmărească cunoașterea și să îmbrățișeze viitorul respectând în același timp trecutul. Îndeamnă la eliminarea iluziilor, dar subliniază valoarea durabilă a iubirii și a tradiției. În comparație cu celelalte lucrări ale autorului, menține o temă consecventă a explorării intelectuale și a progresului generațional. În contextul timpului său, ea reflectă accentul de la sfârșitul secolului al XIX-lea pus pe descoperirea științifică și căutarea progresului, echilibrând în același timp această perspectivă cu o recunoaștere a importanței conservării umanității și a lecțiilor trecutului. Copyright © CCC All rights reserved

Lumea poate fi cunoscuta fara a trece pragul usii. © CCC

Materia este pretutindeni; unde mai poate fi atunci Dumnezeu? Zadarnic am incerca s-o aflam. Inaccesibil pipaitului, mirosului, vazului, auzului, Dumnezeu se sustrage simturilor noastre si ascunde ce anume este el. Dumnezeu sau nu exista, sau existenta lui este un rod interzis cunoasterii noastre.

Cunoașterea este lumina minții. (Lexicologia școlară, 1857) © CCC

Numai cand se ingramadesc infrangerile, anii, victoriile, poti cunoaste ceva.

Nu te inspaimanta decat ceea ce mintea nu poate sa inteleaga.

Nu poti iubi ceea ce nu cunosti.

Spune-mi cine te admira si iti voi spune cine esti. (Cozerii de luni) © CCC

Să iubești, într-adevăr, foarte mult intelectul (cunoașterea). Intellectum vero valde ama. (Epistula 413-14, 3) Prin intelect înțelegându-se capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni, gândirea, rațiunea, înțelegerea, cunoașterea, în general. Atitudinea unui creștin în fața științei ar trebui să se bazeze pe o atitudine foarte pozitivă și deschisă, deoarece în măsura în care ne permite să cunoaștem mai bine universul, ne apropie puțin de imensa bogăție a planului creației lui Dumnezeu. Acei creștini cu o pregătire intelectuală mai mare ar trebui să fie reprezentanți activi în dezvoltarea științei, referindu-se la întregul ei, nu numai la știința experimentală, ci mai degrabă, la orice domeniu al cunoașterii. Chiar și în secolul al V-lea, Sfântul Augustin ne-a recomandat „Intellectum vero valde ama: să iubești foarte mult intelectul” (Sfântul Augustin, Epistola 413-14, 3). Nu trebuie să ne temem niciodată de adevăr, pentru că adevărul tânjește mereu după Dumnezeu. © CCC

Cel mai mare dusman al cunoasterii nu este ignoranta, ci iluzia cunoasterii.

Toate cunostintele ne vin de la inima.

S-ar putea să fii sărac, s-ar putea să-ți fie rupți pantofii, dar mintea ta e un palat. (Cenușa Angelei) © CCC

Banii nu au valoarea pe care oamenii le-o acorda. Mi-am investit toti banii in experimente cu care am facut noi descoperiri ce permit omenirii sa aiba o viata mai usoara. © CCC

Pentru a descoperi idei importante si adevarate trebuie sa fii vigilent cu tine insuti, sa revii de o suta de ori la punctul de plecare, sa-ti verifici in fiecare clipa presupunerile, sa stii sa lasi multe lucruri la o parte, sa distingi posibilitatile de certitudini, sa masori probabilitatea, sa inaintezi cu metoda pe calea larga si incercata a analizei si experientei.

...Colegii mei universitari știu multe lucruri neștiute de mine, iar eu știu lucruri de care ei nu vor să știe. Astfel de situații își găsesc parțial reflectarea în mica lucrare de față. Trag speranța că unii vor năzui să se înalțe la starea de conștiință filosofică căreia i-am dat numele de Noua Acropolă. (Teba, fragment din prolog)