Citate de Mihail Sadoveanu

Mort să fii că are cine să te uite.

Tacerea este cumintenia prostilor. Ca sa-i faci pe acestia sa-si vina in firea lor adevarata, trebuie sa-i provoci sa vorbeasca.

Uitarea e mai mult un noroc decat o arta.

Fericirea... se afla in noi, niciodata in jurul nostru.

Daca vrei sa nu fii dat uitarii dupa ce ai murit, sau scrie lucruri care merita sa fie citite, sau fa lucruri care merita sa fie scrise.

Am invatat ca oamenii vor uita ceea ce ai spus, vor uita ceea ce ai facut, dar nu vor uita cum i-ai facut sa se simta. © CCC

Arta a fost unul dintre marile titluri de noblete ale omului, de aceea, in amintirea posteritatii raman numai popoarele care si-au innobilat sufletul contribuind la ascensiunea posteritatii.

Uitarea este condiția indispensabilă a memoriei. (Periplul literaturii și artei) © CCC

Aş vrea-n uitare să cobor, şi iar mi-e dor de umbra ta… De câte-ncerc să uit mi-e dor, de câte n-am putut uita.   M-aş vrea la fel cu pomii goi, aş vrea ca frunza-n vânt să pieri… Dar din zăpadă vii-napoi cum se re-ntoarce floarea-n meri.   Adânc aş vrea-n paharul plin şi-n cântec zâmbetul să-ţi pierd; dar creşti din orice strop de vin, din orice strună ce-o dezmierd…   Şi când în flacără şi-n fum aş vrea să spulber urma ta, tu te re-ntorci ca un parfum, din tot ce n-am putut uita… (Aş vrea)

Cand vrei sa uiti pe cineva, inseamna ca te gandesti la el.

A face oamenii sa rada inseamna a-i face sa uite. Ce binefacator pe pamant, un distribuitor al uitarii! (Omul care rade) © CCC

A iubi ţine puţin, a uita ţine mult.

Uitare: un burete pe care nu-l gasesti niciodata atunci cand ai nevoie de el. (Carnavalul dictionarului) © CCC

Cat de profunda poate fi o iubire si cat de desavarsita poate fi uitarea.

Nerecunostinta este copilul legitim al binefacerii.

Omul, pe masura ce invinge necunoscutul, invata a nu se sprijini decat pe puterile lui.

Potrivit astronomilor moderni, spațiul este limitat. Acesta este un gând foarte reconfortant, mai ales pentru oamenii care nu își amintesc niciodată unde au pus lucrurile. © CCC

Uitam ultimul vis, dar ne amintim intotdeauna prima dragoste. (Drumuri presarate cu ganduri nemuritoare) © CCC

Natura mea, incorigibil optimista, a cautat realitatile con­structive, nadajduind binele si frumosul, explicand cu sfiala scaderile timpului, asteptand infaptuirile progresului.

Exista fiinte pe care, inainte de a le vedea, le-am uitat deja. © CCC