A luat cu sine vântul toţi nourii tristeţii.
E verdele grădinii nou nestemat tezaur;
Se-ntorc în stoluri păsări pe urma frumuseţii
Şi asfinţitul naşte livezi-livezi, de aur.
Aprinde-mă, crepuscul! Parfum mă fă! Scrumeşte
Tu sufletu-mi, şi fă-mi-l ca tine: - apus de soare.
Deşteaptă-mi ce am veşnic, ce arde, ce iubeşte
Şi vântul de uitare să-şi ia ceea ce doare.
(A luat cu sine vântul)
(traducere de Ion Frunzetti)
Dă-mă uitării, precum te-am mai rugat, căci numai uitarea face viaţa suportabilă.
Ranile pe care omul le face siesi se tamaduiesc greu.
sau
Ranile pe care singuri ni le facem, se inchid greu.
(Troilus si Cresida)
Indragostitul, cand dragostea-l orbeste,
Iubeste si cusurul fiintei ce-o iubeste.
Uitarea e mai mult un noroc decat o arta.
Mulțumirea întrece bogăția.
Cand vrei sa uiti pe cineva, inseamna ca te gandesti la el.
Se spune că ochii care nu se văd se uită. E drept, și așa se întâmplă cel mai adesea. Dar cineva, cu-o memorie care nu lasă rănile să se-nchidă, spusese că distanța stinge focul mic, în timp ce-l întețește pe cel mare.
Cel mai bun ingredient al bucuriei este să ne gândim la cei pe care îi iubim.
© CCC
Viata ne invata sa cultivam uitarea, ca o masura de consolare a fiintei.
Esti usor de pacalit de ceea ce iubesti.
© CCC
Nici o razbunare nu e mai mare decat uitarea.
Ranile. Mai calde decat fiinta noastra sunt totdeauna ranile.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.