Citate despre Egoism

Ce gresit am judeca daca am crede ca exista cineva care nu vrea sa stea mai presus de restul lumii si caruia sa nu-i placa binele sau…precum si durata fericirii si a vietii sale mai mult decat ale restului lumii.

După noi, potopul! Après nous, le déluge! Cuvinte atribuite marchizei de Pompadour și lui Ludovic al XV-lea. Expresie metaforică însemnând că după moartea lor lucrurile (materiale sau metafizice) vor merge prost și că nu îi interesează soarta celorlalți. Exprimă o îmbinare de egoism profund și nepăsare pentru soarta generațiilor viitoare. Cuvintele „După noi, potopul” sunt atribuite doamnei de Pompadour (născută Jeanne-Antoinette Poisson) care voia să-i ridice moralul lui Ludovic al XV-lea, iubitul ei, după Bătălia de la Rossbach, invitându-l să nu se mai gândească la consecințele dramatice ale acestei înfrângeri. Era de fapt un proverb larg răspândit în acea vreme („După mine, potopul. Acest proverb blând și sociabil este deja cel mai răspândit dintre toate printre noi”, scria Mirabeau-tatăl în 1756). Ludovic al XV-lea a rostit frecvent această maximă egoistă sub forma „După mine, potopul”, mai ales când vorbea despre moștenitorul său, viitorul Ludovic al XVI-lea.

***

Bătălia de la Rossbach, din timpul Războiului de Șapte Ani, a avut loc în apropierea satului Rossbach din orașul săsesc Braunsbedra (actualmente în Landul Saxonia-Anhalt, Germania), la 5 noiembrie 1757. Aceasta a avut loc între armata prusacă a Regelui Frederic al II-lea și trupele franco-imperiale ale regelui Ludovic al XV-lea al Franței și ale reginei Boemiei și Ungariei, Maria Tereza a Austriei. În ciuda unui avantaj numeric semnificativ (41.000 față de 22.000 de oameni), armata franco-imperială, comandată de prințul de Soubise, Charles de Rohan, a fost învinsă, mai ales datorită atacului cavaleriei prusace conduse de generalul von Seydlitz. .

Dar, daca am spune intotdeauna adevarul, in lume… ne-am petrece viata insultandu-ne… (Mizantropul și auvergnata) © CCC

Fiecare om este un tot pentru sine; caci daca a murit, totul a murit pentru el. De aceea, fiecare vrea sa fie totul pentru toti.

“Ti-as da cu placere jucaria mea”, spuse copilul, “dar nu pot, e a mea”.

Unii oameni se folosesc bucuros de nefericirea altora.

Egoistul se priveste ca un ultim scop al creatiei; s-ar astepta ca in clipa mortii sale sa fie sfarsitul lumii.

Devotamentul este cea mai frumoasa podoaba a unei femei. (O palarie de pai din Italia) © CCC

Omul care nu se iubeste decat pe sine, nu uraste nimic mai mult decat faptul de a fi singur cu sine insusi. El nu cauta nimic decat pentru sine si nu fuge de nimic ca de sine pentru ca atunci cand se priveste, el nu se gaseste asa cum ar dori si pentru ca afla in sine o ingramadire de mizerii inevitabile si un vid de bunuri reale si trainice pe care este incapabil de a-l umple.

“Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti." Ciudat: in aceasta porunca a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat, ca model, ca masura.

Egoismul nostru merge atat de departe incat credem, cand e furtuna, ca nu tuna decat pentru noi.

Nici cei mai buni dintre oameni nu sunt scutiti de egoism.

Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se mai incalzeste la ea si vecinul tau.

Când intenţiile noastre sunt egoiste, faptul că acţiunile noastre pot părea bune nu garantează că sunt pozitive sau etice. (Înțelepciune străveche, lume modernă) © CCC

Egoismul e cel ce ne dicteaza aprecierea insusirilor bune sau rele ale altuia.

Individul care nu se intereseaza de semenii sai este acela care intalneste cele mai mari greutati in viata si care este cel mai periculos pentru societate. Printre aceste fiinte se gaseste cel mai mare numar de ratati.

Ah! Oamenii nu stiu sa iubeasca! (Cel mai fericit dintre cei trei) © CCC

E dulce de pe mal sa vezi pe altul Cum se trudeste, cand noianul marii E rascolit de vanturi. Nu fiindca Te-ar desfata pe tine chinul altuia, Ci pentru ca-i placut sa vezi cu ochii De cate rele esti scutit tu insuti.

Cand vedem ca altii sunt egoisti, ramanem uimiti: ca si cum numai noi am avea dreptul de a fi, si ardoarea de a trai.

Averea nu aduce fericirea. (Maiorul Cravachon) © CCC