Citate de Constantin Brancusi

Adevarata dragoste e asemenea nalucilor; toata lumea vorbeste de ea si nimeni n-a vazut-o… Cand exista o iubire curata si neamestecata cu nici o alta patima, ea se afla in adancul inimii noastre si nici macar noi nu o cunoastem.

Puterea pe care cei pe care ii iubim o au asupra noastra este intotdeauna mai mare decat aceea pe care o avem noi insine.

De judeci dragostea dupa majoritatea simptomelor ei, ea se aseamana mai degraba cu ura decat cu iubirea.

Dragostea este spatiul si timpul masurate cu inima.

Declaratiile de dragoste, facute pentru totdeauna, nu sunt niciodata ridicole atunci cand sunt insotite de smaralde. © CCC

Nu exista om care sa nu fie in stare si sa nu aiba nevoie de a iubi si de a stima pe semenii sai.

O iubire care nu este eterna nu este nimic.

Oricate viscole vor trece prin tine nici unul nu-ti va aduce primavara decat iubirea.

Sa iubesti inseamna, in mod esential, sa vrei sa fii iubit.

Iubirea este ca un copil care tanjeste dupa tot ce poate atinge. (Doi domni din Verona)

Prudenta si dragostea nu sunt facute una pentru cealalta: pe masura ce dragostea creste, prudenta scade. © CCC

Cand vrei sa te convingi daca ai iubit cu adevarat o femeie, reciteste poeziile pe care i le-ai scris. Sunt cardiograme fara gres.

Portretul fiintei iubite trebuie sa poata fi nu numai o imagine inspre care surazi, ci si un oracol pe care il interoghezi.

Acum douăsprezece ore eram încă împreună și chiar ieri pe vremea asta te strângeam în braţe. Cât de mult pare să fi trecut de atunci! Noaptea este acum lină și călduroasă. Pot auzi magnolia măreaţă de sub fereastra mea cum foșnește în bătaia vântului, iar când îmi ridic privirea văd oglindirea lunii în apa râului. Papucii tăi de casă, micuţi, se află în faţa mea acum în timp ce scriu... Vreau să îţi aduc numai fericire și să te înconjur cu o stare de calm, un extaz nesfârșit – pentru a te răsplati măcar puţin pentru dragostea pe care ai revărsat-o asupra mea. (Gustave Flaubert către Louise Colet, 3 August 1846) © CCC

Când iubeşti, eşti tânăr totdeauna, treci cu fruntea sus, încrezător, iei în braţe şi opreşti furtuna, duci pe umeri visul tuturor.   Când iubeşti, eşti bun, eşti-nalt, eşti tare. Aperi cu putere orice legi: nu faci răni, te-apleci la fiecare. Rupi din tine suflet şi le legi.   Când iubeşti, ţii căile măsurii. Peste toate treci fără dureri. Nu ascunzi, nu jefuieşti ca furii, dai orice, fără nimic să ceri.   Când iubeşti, oricărui i te dărui, dai în lături toate şi le poţi… doar cu vorba şi cu gândul nărui și te-arunci în luptă pentru toţi.

Cu cat un om este mai mare, cu atat si dragostea lui este mai mare.

Intr-o mare iubire totul e reprezentare, adica proces mental; mai tarziu si experienta carnii se va contamina de aceasta frenezie cerebrala.

Există un anumit fel de iubire a cărei intensitate împiedică gelozia.

Înţelege faptul că dragostea şi reuşitele măreţe implică uneori şi riscuri măreţe.

Într-o aritmetică bună, unu plus unu este egal cu totul, iar doi minus unu este egal cu nimic. © CCC