Citate de Constantin Tsatsos

Prietenia este mai degraba o poarta de iesire decat o poarta de intrare spre iubire. L'amitié est plus souvent une porte de sortie qu'une porte d'entrée en amour. (Aphorismes du temps présent) © CCC

Forma ideală cea mai pură A frumuseții eterne. (Mefistofel, actul IV - Despre femeie, replica lui Faust către Elena) © CCC Forma ideal purissima Della bellezza eterna.

Femeilor le place mai mult drama iubirii decat iubirea insasi.

Pe tron de aur, tu Afrodita eternă Frumoasă fiică-a lui Zeus, eu te rog fierbinte nu-mi pune în suflet amărăciuni și doruri, ci ca deunăzi când ai venit ascultându-mi din depărtare strigătul meu și oftatul și părăsindu-ți mândrul palat de la zare, porneai spre mine albă, în carul de aur, - tu vino iarăși! Frumoase păsări repezi, la car văzusem cum te aduc spre noi, cu bătăi de aripi. Ce repede zburau. Tu, de trei ori slăvită, cu chip zeiesc, ales, ai surâs spre mine, m-ai întrebat ce am de te chem într-una și ce vrea, turburat, zbuciumatu-mi suflet - - ”Pe cine ai vrea tu să-ți aducă Pito Iubirii tale, deci ? De ce suferi Sapho? Fugind de tine, el în curând spre tine o să alerge și-o să-ți stea alături! De nu-ți primește darul, - în curând el însuși Va fi să-ți deie daruri. Și de nu te place Curând te va iubi, ca prins de flăcări.” Deci vino iarăși Zeiță și fă să-mi piară aceste gânduri grele. Și împlinește-mi tot ce-mi dorește inima. Te chem, Zeițo! (Imn catre Afrodita)

Inainte de orice, dragostea este ascultare in tacere. A iubi inseamna a contempla [...]. Va veni ora cand nu vei mai cere nimic. Nici buzele, nici zambetul, nici bratul dragastos, nici rasuflarea prezentei sale. Iti va fi de-ajuns ca ea doar sa existe.

Armonia cea mai dulce este sunetul vocii celei pe care o iubesti. © CCC

Dragostea este un vis şi o părere, o haină strălucită aşezată peste durere.

O singura fiinta va lipseste si totul este pustiu. Un seul être vous manque, et tout est dépeuplé.

Mi-eşti atât de aproape şi totuşi Atât de departe, atât de departe! Nu ne desparte Decât iazul cu lotuşi. Numai iazul cu lotuşi al cerului ne desparte. (Cântec II)

Aşadar că un om care iubeşte în chip nobil, cunoaşte iubirea printr-o milă fără de limite, o încredere inexprimabilă şi o compătimire nesfârşită; şi unul care iubeşte în chip lipsit de nobleţe, prin gelozie nebunească, ură nestăvilită şi pofte de nepotolit; dar iubirea fără valuri nu o cunoaşte nimeni. (Rosa alchemica)

Imi lipseste curajul sa caut acel limbaj capabil sa exprime adecvat paradoxurile incalculabile ale iubirii.

A iubi nu inseamna a se privi unul pe celalalt, ci a privi impreuna in aceeasi directie.

O femeie e cu atat mai enigmatica si mai seducatoare cu cat promite si sugereaza mai multe virtualitati.

De carte trebuie sa te apropii ca de o iubita. Nu trebuie s-o citesti decat atunci cand ti-e dor de ea. Cititul in momente nepotrivite este infructuos. De aceea, daca prin natura sa cititorul este instabil, trebuie sa citeasca mai multe carti deodata. Pe fiecare la timpul sau. Sa fie poligam. Nimic nu te reconforteaza mai mult, dupa o munca intelectuala intensa, decat o alta munca intelectuala intensa.

Iubirea este singura pasiune care se plateste cu o moneda fabricata de ea insasi.

Poate ca iubirea este mai cu seama mijlocul folosit de Occident spre a se elibera de conditia de om.

Nu exista om atat de las, pe care iubirea sa nu-l transforme in erou.

Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai intalnit.

Nu vezi in prietenie decat defectele care pot dauna prietenilor tai. Nu vezi in dragoste alte defecte in fiinta iubita decat pe acelea de pe urma carora ai chiar tu de suferit. (Caracterele - Despre inima)

Mișelule, să ne deslușim, ai? După ce mă ataci la sacrul meu amor, amăgești o ființă nevinovată... o femeie... o femeie! Ochi alunecoși, inimă zburdalnică!... (Replica lui Pampon în "D-ale carnavalului")