Citate de Hippolyte Taine

Cat de usor lovesti mereu un lucru, tot il infrangi si-l birui pan-la urma. Nu vezi cum picatura cea de apa, cazand pe piatra, gaureste piatra?

Vointa omului este capabila sa domine nu numai destinul unei singure persoane, ci si destinele multora. Acea facultate intelectuala care, fie ca te determina sa efectuezi un anumit lucru, fie ca-ti interzice sa-l efectuezi, acea facultate pe care o avem de a hotari, de a alege unul dintre doua drumuri de urmat, poate afecta nu numai propriile noastre vieti, ci si vietile multor altor oameni.

Supremul merit al fiintei ganditoare e acela de a putea actiona la maximum asupra imprejurarilor, nepermitandu-le decat un minim de actiune asupra ei.

Este mare diferenta intre dorinta si vointa: dorinta ca­re pluteste cu moliciune pe nori, vointa, care alearga pe picioare prin pietre: una care asteapta totul de la intamplare, alta care nu cere nimic decat de la ea insasi.

Ce e lumea si ce forta o mana?...aceasta forta e pasiunea si interesul.

Acela este domn peste toti si peste toate care, si cand vrea si cand nu vrea ceva, gaseste in vointa lui si energia de realizare si frana de renuntare. Cine vrea sa fie liber, nu se ia dupa ce fac ori nu fac altii, caci atunci sclav ramane.

Vointa este esenta vietii sociale.

Imi e destul sa stiu ca pot.

Ajuti numai pe cineva ce, chiar cand nu mai poate, vrea.

In viata fiecarui om exista un moment in care poate alege intre doua tendinte diametral opuse ale naturii sa­le…Sa nu crezi niciodata cand ti se spune ca in anumite imprejurari un om n-ar fi putut altfel de cum a actionat, sa nu crezi fiindca nu-i adevarat. Intrebarea este numai cat de departe trebuie sa mergi inapoi pentru a gasi punctul unde liberul sau arbitru era inca in­tact.

Un caracter e firesc atunci cand se afla in acord cu sine insusi.

Omul nu e o ratiune independenta, superioara, in stare sa obtina adevarul si virtutea doar prin efortul ei propriu, ci o simpla forta, de acelasi ordin ca si celelalte forte, care-si primeste de la imprejurari marimea si directia.

Exista in om ceva superior limbajului, aceasta este vointa.

Daca un om vrea ceva cu adevarat, daca vrea cu toata vointa lui, izbuteste. (Noaptea de Sanziene)

Vointa oamenilor este stapanita in chip tiranic de doua lucruri cumplite: speranta si teama.

In fata unui om care nu sovaie cand isi urmareste telul, soarta se preda.

Vointele slabe se traduc prin discursuri; vointele puternice, prin actiune. Les volontés faibles se traduisent par des discours ; les volontés fortes par des actes. (Hier et demain)

Pentru un cunoscator de oameni, fiecare om se reduce la trei-patru trasaturi principale, ce se exprima in intregime in cinci-sase actiuni semnificative; restul e derivat si indiferent.

Cultiva-ti vointa. Daca esti in stare sa urci, nimic nu-ti va fi cu neputinta.

Vointa e semnul libertatii.