Citate de Archibald J. Cronin

Voinţa nu se supune răului decât din teama de a nu cădea într-un rău mai mare. © CCC

Vointa include in sine intregul suflet: a voi inseamna a uri, a iubi, a regreta, a te bucura, a trai, intr-un cuvant, vointa este taria morala a fiecarei fiinte, nazuinta de nimic incatusata de a fauri sau distruge un lucru, puterea creatoare care din nimic face minuni.

Cat de usor lovesti mereu un lucru, tot il infrangi si-l birui pan-la urma. Nu vezi cum picatura cea de apa, cazand pe piatra, gaureste piatra?

Nu exista imposibil pentru un om cu vointa.

Vointa este singura care poate coordona fortele statului in vederea realizarii scopului sau, care este binele comun.

Poti face intotdeauna mai mult decat ai crezut.

Cultiva-ti vointa. Daca esti in stare sa urci, nimic nu-ti va fi cu neputinta.

Grosimea unui zid conteaza mai putin decât voința de a trece de el. © CCC  

Daca un om vrea ceva cu adevarat, daca vrea cu toata vointa lui, izbuteste. (Noaptea de Sanziene)

In viata fiecarui om exista un moment in care poate alege intre doua tendinte diametral opuse ale naturii sa­le…Sa nu crezi niciodata cand ti se spune ca in anumite imprejurari un om n-ar fi putut altfel de cum a actionat, sa nu crezi fiindca nu-i adevarat. Intrebarea este numai cat de departe trebuie sa mergi inapoi pentru a gasi punctul unde liberul sau arbitru era inca in­tact.

Un obstacol e o noua problema. Nu exista obstacol ca­re, oricat de putina vointa ai avea, sa nu se preschimbe intr-o trambulina, intr-un prilej de a te inalta din nou.

Ajuti numai pe cineva ce, chiar cand nu mai poate, vrea.

Nimic mai inviorator decat sa vezi pe cineva insufletit de o ambitie justificata, indiferent de faptul ca e in embrion. Ii da acelui om culoare, putere, frumusete… Fericiti aceia care cresc in straduinta, caci ei incearca si spera.

E destul sa vrei hotarat un lucru, pentru ca o evolutie sa se petreaca.

Suntem liberi sa alegem intre bine si rau; nu suntem ca buturuga care, aruncata pe rau, nu poate merge decat in­tr-un fel, pe cursul apei; avem in noi puterile inotatorului si putem sa alegem directia care ne convine, sa luptam impotriva valurilor si in pofida curentului, sa mergem, mai mult sau mai putin, unde vrem. Nici o constrangere absoluta nu apasa asupra vointei noastre si noi stim si simtim ca, in ce priveste faptele noastre, nu suntem incatusati, prin nici un fel de vraja. Toate nazuintele noastre spre frumos si spre bine ar fi paralizate, daca am gandi altfel…Fara aceasta, unde ar mai fi responsabilitatea? si la ce-ar sluji sa invatam, sa sfatuim, sa predicam, sa certam si sa pedepsim? La ce bun legile, daca n-ar fi credinta universala cum e si faptul univer­sal ca depinde de oameni si de hotararea lor individuala de a se conforma lor sau nu? In fiecare clipa a vietii noas­tre, constiinta noastra proclama ca vointa ne este libera. E singurul lucru care e cu totul al nostru, si directia, buna sau rea, pe care i-o dam nu depinde, in definitiv, decat de noi.

Vointa este esenta vietii sociale.

,,Cu vointa ajungi la orice”, este o maxima pe deplin adevarata. Cel care-si pune in cap sa faca un lucru, prin chiar aceasta hotarare micsoreaza adesea greutatile si-si asigura infaptuirea. A te crede in stare e aproape a si fi; a te hotari sa infaptuiesti un progres oarecare este de multe ori a-l si fi indeplinit. Pentru aceasta, hotararea si energia par a avea in ele ceva de omnipotenta.

Este mare diferenta intre dorinta si vointa: dorinta ca­re pluteste cu moliciune pe nori, vointa, care alearga pe picioare prin pietre: una care asteapta totul de la intamplare, alta care nu cere nimic decat de la ea insasi.

Nici un om nu are dreptul sa lase lumea noastra cu defectele cu care o gaseste. Noi trebuie neaparat sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a crea o lume mai buna.

Voința este oarbă, durerea, mioapă. © CCC