Citate de Alexandr A. Fadeev

Vointa e semnul libertatii.

Un obstacol e o noua problema. Nu exista obstacol ca­re, oricat de putina vointa ai avea, sa nu se preschimbe intr-o trambulina, intr-un prilej de a te inalta din nou.

Nu fi o algă într-o mare calmă și tremurătoare Care-ți îndoaie voința de acum încolo. Ferm în bătaia vânturilor și a valurilor, Adună-n tine neclintirea copacilor și a stâncilor. (Adonis) © CCC

In caracterul omenesc, energia este, la drept vorbind, pivotul puternic, omul insusi. Singura ea da impuls faptelor lui si suflet nazuintelor. Ea da un punct de sprijin oricarei sperante legitime si speranta, la randul ei, da vietii adevarata mireasma.

Cultiva-ti vointa. Daca esti in stare sa urci, nimic nu-ti va fi cu neputinta.

Bunul cel mai de pret al omului este viata. Ea este daruita o singura data si trebuie sa o traiesti in asa fel, incat sa nu regreti, sa nu suferi pentru anii traiti fara rost, sa nu arzi de rusine in fata unui trecut meschin si las.

Nepasarea e paralizia sufletului, e moarte prematura.

E de ajuns numai sa vrei cand te apuci de lucruri mari.

Nimic mai inviorator decat sa vezi pe cineva insufletit de o ambitie justificata, indiferent de faptul ca e in embrion. Ii da acelui om culoare, putere, frumusete… Fericiti aceia care cresc in straduinta, caci ei incearca si spera.

Vointele slabe se traduc prin discursuri; vointele puternice, prin actiune. Les volontés faibles se traduisent par des discours ; les volontés fortes par des actes. (Hier et demain)

Grosimea unui zid conteaza mai putin decât voința de a trece de el. © CCC  

In fata unui om care nu sovaie cand isi urmareste telul, soarta se preda.

Suntem liberi sa alegem intre bine si rau; nu suntem ca buturuga care, aruncata pe rau, nu poate merge decat in­tr-un fel, pe cursul apei; avem in noi puterile inotatorului si putem sa alegem directia care ne convine, sa luptam impotriva valurilor si in pofida curentului, sa mergem, mai mult sau mai putin, unde vrem. Nici o constrangere absoluta nu apasa asupra vointei noastre si noi stim si simtim ca, in ce priveste faptele noastre, nu suntem incatusati, prin nici un fel de vraja. Toate nazuintele noastre spre frumos si spre bine ar fi paralizate, daca am gandi altfel…Fara aceasta, unde ar mai fi responsabilitatea? si la ce-ar sluji sa invatam, sa sfatuim, sa predicam, sa certam si sa pedepsim? La ce bun legile, daca n-ar fi credinta universala cum e si faptul univer­sal ca depinde de oameni si de hotararea lor individuala de a se conforma lor sau nu? In fiecare clipa a vietii noas­tre, constiinta noastra proclama ca vointa ne este libera. E singurul lucru care e cu totul al nostru, si directia, buna sau rea, pe care i-o dam nu depinde, in definitiv, decat de noi.

Daca un om vrea ceva cu adevarat, daca vrea cu toata vointa lui, izbuteste. (Noaptea de Sanziene)

Exista in om ceva superior limbajului, aceasta este vointa.

Nu trebuie niciodata sa ti se para ceva cu neputinta.

Ajuti numai pe cineva ce, chiar cand nu mai poate, vrea.

Voința este oarbă, durerea, mioapă. © CCC

Vointa este esenta vietii sociale.

Locul omului in viata nu este determinat de ceea ce ştie, ci de ceea ce vrea si de ceea ce poate. La place de l'homme dans la vie est marquée non par ce qu'il sait, mais par ce qu'il veut et ce qu'il peut.