Vointa omului este capabila sa domine nu numai destinul unei singure persoane, ci si destinele multora. Acea facultate intelectuala care, fie ca te determina sa efectuezi un anumit lucru, fie ca-ti interzice sa-l efectuezi, acea facultate pe care o avem de a hotari, de a alege unul dintre doua drumuri de urmat, poate afecta nu numai propriile noastre vieti, ci si vietile multor altor oameni.
Cat de usor lovesti mereu un lucru,
tot il infrangi si-l birui pan-la urma.
Nu vezi cum picatura cea de apa,
cazand pe piatra, gaureste piatra?
Când ești pe drum spre fapte mari, nu trebuie să te împiedici de lucruri mărunte.
Este mare diferenta intre dorinta si vointa: dorinta care pluteste cu moliciune pe nori, vointa, care alearga pe picioare prin pietre: una care asteapta totul de la intamplare, alta care nu cere nimic decat de la ea insasi.
O floare veştedă zăresc
Ce-a fost uitată între pagini,
Şi-un vis ciudat, nepământesc
Trezeşte-n pieptul meu imagini.
Pe unde a-nflorit, şi când?
De care Mai avut-a parte?
Şi cine-a rupt-o, cu ce gând?
Şi pentru ce a pus-o-n carte?
Să amintească un bun-rămas?
Vreo întâlnire sub murmure?
Sau vreo plimbare-n molcom ceas
Pe câmp ori poate prin pădure?
Mai sunt pe lume el şi ea?
În ce ungher se află oare?
Sau poate-s veştejiţi aşa,
Precum aici această floare?
(Floarea)
Vointa oamenilor este stapanita in chip tiranic de doua lucruri cumplite: speranta si teama.
A-și impune voința altora înseamnă forță. A și-o impune sie însuși înseamnă forță superioară.
(Cugetări)
Poti face intotdeauna mai mult decat ai crezut.
E de ajuns numai sa vrei cand te apuci de lucruri mari.
Vointa: O carte frumoasa de avut in jocul tau, un atu.
(Sylvie Vartan de la A la Z: V de la Vointa)
© CCC
Nu fi o algă într-o mare calmă și tremurătoare
Care-ți îndoaie voința de acum încolo.
Ferm în bătaia vânturilor și a valurilor,
Adună-n tine neclintirea copacilor și a stâncilor.
(Adonis)
© CCC
O albăstriță-n lan crescu de zor
În primăvară. Vara a-nflorit.
Sub ploaia toamnei floarea i-a pălit.
Aceasta-i soarta celui muritor.
(Aceeași soartă)
Traducere de Virgil Teodorescu
Totul in viata noastra depinde de noi insine; asa de mare e puterea vointei noastre, incat tot ceea ce vrem cu putere si seriozitate sa devenim - devenim. Daca cineva are o idee perfect clara de ceea ce vrea sa faca, va si putea sa aleaga mijloacele potrivite pentru infaptuirea ei.
Vointele slabe se traduc prin discursuri; vointele puternice, prin actiune.
Les volontés faibles se traduisent par des discours ; les volontés fortes par des actes. (Hier et demain)
Nepasarea e paralizia sufletului, e moarte prematura.
In caracterul omenesc, energia este, la drept vorbind, pivotul puternic, omul insusi. Singura ea da impuls faptelor lui si suflet nazuintelor. Ea da un punct de sprijin oricarei sperante legitime si speranta, la randul ei, da vietii adevarata mireasma.
Voința este oarbă, durerea, mioapă.
© CCC
Vointa e semnul libertatii.
Nimic nu e cu neputinta: sunt cai care duc la toate lucrurile. Daca am avea destula vointa, am avea intotdeauna si destule mijloace.
Nimic mai inviorator decat sa vezi pe cineva insufletit de o ambitie justificata, indiferent de faptul ca e in embrion. Ii da acelui om culoare, putere, frumusete… Fericiti aceia care cresc in straduinta, caci ei incearca si spera.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.