Cat de felurite sunt infatisarile prin care moartea il ameninta pe bietul muritor: marea, sabia, accidentele…
Quam varia leti genera mortalem trahunt: pontus et ferrum et doli.
(Seneca Philosophus, Hippolytus)
Dupa moarte nu mai exista nimic.
Post mortem nihil est.
Cel care li-e drag zeilor moare tanar.
Quem di diligunt.
Adolescens moritur.
Despre morti, nimic altceva decat de bine (numai de bine).
De mortuis nil nisi bene.
Somnul este ruda cu moartea.
Consanguineus Leti Sopor.
(Vergilius, Aeneis)
A plecat la stramosi. (A decedat.)
Abiit ad maiores.
Toti dorim sa fim laudati dupa moarte.
Omnes mortales sese laudarier optant.
(Ennius, Annales)
Aceeasi moarte ne asteapta pe toti.
...sed omnes una manei nox.
Nu mai ajuta la nimic sa-i tii mortului cuvantari la mormant.
Nihil iuvat ad sepulcrum mortuo narrare logos.
(Plautus, Bacchides)
Moartea livida loveste cu acelasi picior in colibele saracilor si in palatele regilor.
Pallida mors aequo pulsat pede pauperum tabernas,
Regumque turres.
(Horatius, Odae)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.