Citate despre Dispret

In teorie, iti poti iubi aproapele chiar de departe: de aproape este ca si imposibil.

La baza actiunilor omenesti sunt cauze mult mai complexe si mai variate decat asa cum indeobste incercam a le explica mai tarziu, si rareori ele se contureaza cu destula precizie.

Oamenii care pot dispretui pe semenii lor nu se vor ridica niciodata la adevarata noblete, fiindca, la randul lor, vor fi si ei dispretuiti de altii.

Pentru înţelepciune nu există nimic mai de dispreţ ca filozofarea goală.

Pedeapsa de a te pastra mereu in inima mea o voi ispasi cu drag mereu in amintirea zilei in care te-am cunoscut.

Cand omul e fericit devine foarte bun si ingaduitor.

Dacă Dumnezeu nu există, totul este permis. (Frații Karamazov) © CCC

Se cumpara idei de-a gata. Se vand pretutindeni, chiar pe gratis; dar ce-i gratis costa mai scump…

E tot atat de rau sa fii dispretuit, pe cat este de rau sa fii invidiat.

Acela care se compara cu cei nedemni isi pierde reputatia.

Este posibil să-i iubeşti pe toţi oamenii? Bineînţeles că nu, ba chiar ar fi nenatural. În iubirea abstractă faţă de toată omenirea, te iubeşti aproape întotdeauna doar pe tine însuţi.

Pe acela de care te temi nu-l dispretuiesti.

Sufletele curate ajung cu greu sa creada in rautate, nerecunostinta, iar apoi, cand isi dau, in sfarsit, seama de toata stricaciunea omeneasca, se ridica la o ingaduinta care e ultima treapta de dispret.

Exista amintiri atat de dureroase incat iti pricinuiesc o suferinta fizica.

Intelegeti-ma! sacrificiul voluntar, facut in deplina constiinta si liber de orice constrangere, jertfa de sine spre binele tuturor, acesta este, dupa mine, semnul celei mai inalte dezvoltari a personalitatii.

In anumite situatii, invingatorului ii este rusine de cel pe care l-a invins, tocmai fiindca si-a aratat superioritatea fata de el.

Disprețul fata de noi al celui pe care il dispretuim ni se pare comic. (Celibatarii) © CCC

Toate religiile si toate conceptiile etice din lume se reduc la un singur principiu: ,,Sa iubesti virtutea si sa te feresti de viciu”.

A doua jumatate din viata omului se compune de obicei numai din deprinderile acumulate in prima jumatate.

Ferice de acela care are un ideal, chiar daca greseste. Omul are nevoie sa creada in ceva, sa creada in cineva.