Citate de Johann W. Goethe

Natura este singura carte in care fiecare fila pastreaza cate un adevar.

Oamenii excepționali depășesc moralitatea; ei acționează în cele din urmă ca niște forțe fizice, elementare, ca focul și apa.

Foloseste-te de buna dispozitie a momentului, caci vine asa de rar.

Primul si ultimul lucru care se cere geniului este iubirea adevarului.

Sa nu lasi sa treaca o zi fara sa citesti, fara sa visezi sau sa faci ceva frumos.

In intelegere, lucrurile mici cresc, in neintelegere, se naruie chiar si cele mari.

Sunt atat de norocos doar pentru ca tu ma iubesti. © CCC

Ma simt solidar cu toate generatiile care m-au precedat in viata si care au lucrat pentru mine. Nu pot sa fac nimic ca sa le marturisesc recunostinta mea si sa ma achit fata de ele; nimic decat sa fac pentru oamenii care ma inconjoara si pentru cei care vor veni dupa mine ceea ce acele generatii au facut pentru mine; a contribui cu partea mea de lucru, a adauga micul meu graunte, cu un cuvant, a face putinul bine de care sunt capabil.

Este o dorinta pioasa a tuturor parintilor ca sa vada realizat in fiii lor ceea ce insilor le-a lipsit, ca si cum ar trai a doua oara, si experientele primei vieti le-ar folosi abia acum.

Nu recunosc o mai nobila insusire decat a recunoaste dusmanului meritele sale.

Se crede, de obicei, ca unde se aud cuvinte, ar fi ceva de inteles si pentru minte.

E absurda credinta ca individualul ar putea fi salvat, atunci cand colectivul ar fi amenintat sa se prabuseasca.

Doar cine-a plîns de dor, durerea-mi ştie! Stingheră, fără zbor spre bucurie, un loc mereu măsor de pe tărie. Ah! blîndul meu amor e-n pribegie. Ca beată sînt, şi mor arzînd de vie. Doar cine-a plîns de dor, durerea-mi ştie! (Doar cine-a plîns de dor) (Traducere Teodor Boşca)

Viitorul nu spera nimic de la om, daca munceste doar pentru propria sa viata si nu pentru eternitate.

A năzui necontenit spre existenţa cea mai înaltă. (Faust)

Prin recunoasterea greselii, spiritele barbatesti se inalta si se intaresc.

Nu există bărbat care să iubească o femeie și care să nu dorească să vină la ea pentru a-şi reînnoi curajul, pentru a-şi rezolva problemele. Şi asta va fi sursa principală a dorinţei lui pentru ea. Cu toţii suntem atât de temători, cu toţii suntem atât de singuri, cu toţii avem atât de mult nevoie din afară de asigurarea propriei noastre demnități de a exista. (Un bun soldat. Povestea unei pasiuni) © CCC

E de temut cel care n-are nimic de pierdut.

Isi merita viata, libertatea, acela numai ce zilnic si le cucereste neincetat.

Omul e menit din natura pentru comunitate.